Politic

Cei trei care vor speria Buzăul

Cine sunt politicienii care ar putea sta la aceeași masă după alegerile din 2024

Uniunea Salvați România, Forța Dreptei și Partidul Mișcarea Populară pregătesc o nouă alianță politică pentru a încerca să se salveze după alegerile din 2024, însă șansele lor rămân foarte mici. Aceasta pentru că și cea mai bine clasată dintre cele trei formațiuni politice, USR, se află într-un declin din care pare că nu se poate opri și, în plus, progresiștii au demonstrat până acum că nu pot colabora cu alte partide, așa cum chiar colaborarea din interiorul partidului funcționează cu hopuri.

Liderul USR Cătălin Drulă a anunțat, într-un interviu, că intenționează să facă o alianță postelectorală cu Forța Dreptei și cu PMP, însă și că la alegerile din 2024 progresiștii vor candida singuri. În aceste condiții, nu este greu de anticipat că Forța Dreptei și Partidul Mișcarea Populară s-ar putea pierde pe drum până la finele anului electoral 2024, deci progresiștii s-ar putea trezi că nu mai au cu cine să facă alianța parlamentară pe care o plănuiesc acum.

Forța Dreptei supraviețuiește prin câțiva parlamentari migratori

Forța Dreptei reușește să supraviețuiască în Parlament doar pentru că a luat mai mulți parlamentari din PNL, atunci când Ludovic Orban a decis să-i părăsească pe liberali. Forța Dreptei este un proiect politic fără identitate, fără un mesaj clar, care vine pe un drum bătătorit de alte partide, însă fără carismă și proiecte politice. Ludovic Orban nu are carisma lui Călin Popescu Tăriceanu, iar Forța Dreptei nu beneficiază de structura celor de la ALDE, care aveau organizații locale puternice, mai ales în micile orașe.

Forța Dreptei se afirmă pe scena politică cu idei ultraconservatoare, precum familia tradițională și apărarea tradițiilor românești. Ludovic Orban face turul tuturor târgurilor din mediul rural și apare în piețele din micile orașe, ceea ce arată că partidul mizează pe electoratul din „urbanul mic”, fără studii superioare, abandonat de ALDE și, cu câțiva ani în urmă, de UNPR; problema mare a lui Orban este că o mare parte din acest electorat a trecut deja de partea AUR.

Ludovic Orban este în continuare un capitalist neoliberal, ceea ce îl va împiedica să convingă mediul rural, care de multe ori vrea măsuri socialiste precum creșterea salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale, eliminarea inegalităților, discriminării etc. Pe vremea când era premier, Ludovic Orban a amânat cât mai mult posibil creșterea pensiilor, iar când era vorba de creșterea salariului minim se gândea mai mult la mediul de afaceri. Șansele lui Orban să mai convingă în 2024 pe cineva să-l voteze sunt foarte mici, pentru că și-a pierdut toată credibilitatea atunci când a fost la guvernare.

PMP scoate în față unirea cu Moldova

Partidul Mișcarea Populară este un partid construit în jurul lui Traian Băsescu, format din nostalgicii sistemului fostului președinte. Realitatea politică și economică din 2023 este complet diferită, într-o țară afectată grav de inflație, cu o populație care așteaptă creșterea veniturilor. PMP se bate cu Forța Dreptei pe același electorat, doar că nu-l mai are pe Băsescu. PMP a fost aproape de o revenire în Parlament în 2020, însă pentru 2024 situația va fi mai complicată.

PMP se agață în continuare de un subiect foarte sensibil, mai ales în contextul geopolitic actual: unirea cu Republica Moldova. Un astfel de discurs nu va face decât să sperie electoratul din România, care nu-și dorește nicio confruntare pentru o miză atât de lipsită de importanță precum Republica Moldova.

„USR, PMP și Forța Dreptei au în comun doar capitalismul dus la extrem, care de multe ori sfidează problemele cu sărăcia din România. Altfel, diferențele sunt uriașe: un USR progresist care susține comunitatea LGBT, în timp ce Forța Dreptei și PMP sunt de partea familiei tradiționale și a bisericii. Sunt trei partide conduse de lideri fără carismă și fără abilitatea de a convinge electoratul. Cătălin Drulă și Ludovic Orban nu au fost niciodată o locomotivă pentru partidele lor, iar Eugen Tomac nu este Traian Băsescu. Alianțele sunt o problemă pentru USR, care nu a reușit să crească nici măcar după fuziunea cu PLUS, fostul partid al lui Dacian Cioloș. Între USR și PLUS erau multe asemănări, însă cele două grupuri s-au separat definitiv. De asemenea, USR nu a fost capabil să supraviețuiască nici în coaliția de guvernare cu PNL și UDMR, părăsind-o după doar opt luni”, se arată într-o analiză PSNews.

Cine va sta la aceeași masă la Buzău

La Buzău, situația este și mai puțin roză decât cea de pe plan național în cele trei partide, virtual aliate după alegerile din 2024.

Silviu Iordache

Uniunea Salvați România, condusă la nivel județean de omul de afaceri Silviu Iordache, fost prefect de Buzău, se află într-un proces de disoluție început odată cu plecarea unui grup consistent de membri către Partidul Național Liberal, toți proveniți, culmea!, din fostul PLUS, formațiune politică din care a făcut parte și actualul lider județean. Între timp, USR Buzău a pierdut, tot în favoarea PNL, singurul primar din județ – și acesta intrat în politică pe filiera formațiunii lui Dacian Cioloș -, dar și cel puțin un consilier local municipal, din totalul de doi aleși în toamna lui 2020. Dacă mai punem la socoteală că USR – formațiune care a rupt gura târgului la europarlamentare, devansând Partidul Social Democrat la nivelul municipiului Buzău – nu a izbutit să intre în Consilul Județean, avem un tablou complet al neputinței, al unei formațiuni politice neinteresante pentru vreo alianță, inclusiv din pricina apetenței pentru scandal politic, inclusiv intern.

Mihai Cristescu

Forța Dreptei este condusă la Buzău de inginerul Mihai Cristescu, iar baza membrilor o constituie un nucleu vechi al Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) din perioada cât organizația județeană a partidului fondat de Călin Popescu Tăriceanu a fost condusă de acesta. La nivel local, activitatea Forței Dreptei pare una de tip semiclandestin, atât timp cât singura acțiune publică a fost cea din vara anului trecut, respectiv o conferință de presă organizată cu ocazia prezenței la Buzău a lui Ludovic Orban.

Adrian Mocanu

Partidul Mișcarea Populară este condus în județul Buzău de fostul parlamentar migrator Adrian Mocanu, care deține și a doua funcție în partid la nivel central, președinte executiv. Organizația pare relativ stabilă, fiind formată în jurul unui nucleu de cetățeni care l-au însoțit pe Mocanu prin toate partidele prin care s-a plimbat. În acest moment însă, o parte dintre aceștia sunt înscriși în Alianța pentru Unirea Românilor, una dintre variantele pe care Mocanu le ia în calcul în cazul în care va fi clar că PMP este o mână moartă. De altfel, aceasta este cea mai mare problemă a grupului din jurul fostului deputat: nu ar fi exclus ca cele patru runde electorale să îi prindă în tot atâtea partide! Totuși, în agenda lui Mocanu prioritatea numărul unu rămâne preluarea Partidul Național Liberal, formațiune în care încă nu a poposit.

 

 

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker