Liceul Tehnic Buzău se află de ani buni într-un real progres, care este evidențiat zilele acestea de rezultatul obținut de absolvenții săi la examenul de Bacalaureat. Două dintre notele de 10 înregistrate la nivelul județului la examenul de Matematică al Bacalaureatului au fost obținute de elevii Liceului Tehnic, iar în clasamentul realizat pe baza rezultatelor obținute de absolvenți la acest examen, instituția de învățământ se clasează pe poziția a 12-a, putându-se compara cu liceele teoretice. Pentru un liceu tehnic cu un număr mare de elevi, procentul de 67,16 la sută reușită la Bacalaureat este unul care merită toată atenția.
Această clasare explică cumva și gradul de încredere ridicat pe care angajatorii buzoieni îl au astăzi în Liceul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” din Buzău, concretizat prin dorința de a avea parteneriate cu această unitate de învățământ pentru practica elevilor, din rândul cărora își vor selecta viitori angajați. Astfel, Liceul Tehnic este unul dintre principalii furnizori de forță de muncă pentru angajatorii buzoieni. Parteneriatele cu angajatorii buzoieni au început cu ani buni în urmă, dar astăzi ele au devenit mult mai numeroase.
Un proiect important pe care Liceul Tehnic îl va implementa pentru care a câștigat finanțare zilele trecute a atras atenția angajatorilor, mai ales a acelora pe care unitatea de învățământ i-a avut parteneri în anii trecuți, în proiectele cu fonduri norvegiene. Peste 30 de angajatori buzoieni au dorit să se alăture în acest nou proiect. Este vorba despre proiectul „Construim împreună viitorul – mentorat prin stagii de practică ale elevilor din Liceul Tehnic Buzău”, singurul din județ de acest gen.
Managerul proiectului, profesoara Aurora Oprea, spune că este vorba despre îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, inclusiv prin validarea învățării non-formale și informale, sprijin în dobândirea de competențe-cheie, de competențe de antreprenoriat și digitale, prin promovarea introducerii sistemelor de formare duală și a sistemelor de ucenicie. Deci este un proiect care are ca prioritate creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic, lucru care se va face prin adaptarea serviciilor educaționale adresate elevilor și personalului didactic din învățământul tehnic, în corelație cu dinamica pieței muncii (competențe verzi, digitale schimbări tehnologice și structurale), inclusiv pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cele provenind din grupuri vulnerabile.
Cu alte cuvinte, scopul proiectului pentru care Liceul Tehnic a primit finanțare maximă, de 500.000 euro, este, spune Aurora Oprea, acela „de a răspunde la provocările impuse de dezvoltarea tehnologică, la necesitatea consolidării relației dintre piața muncii și sistemul de educație, prin asigurarea unui sistem educațional aflat în concordanță cu viața socială și economică, centrat pe competențe, calitativ și de a aduce valoare învățământului profesional și tehnic (IPT) din cadrul Liceului Tehnic Buzău, în acord cu prioritățile politicilor educaționale promovate la nivel european și internațional”.
Pentru că este un proiect cu bătaie lungă, care are drept țintită asigurarea practicii elevilor, câteva sute, și contribuie, prin investițiile în laboratoarele de practică ce se vor face în continuare, la creșterea performanțelor școlare, ceea ce înseamnă o competitivitate inspirațională a elevilor pentru piața muncii, dar și o competitivitate pentru agenții economici de a manageria cât mai bine prezența copiilor pe perioada practicii astfel încât ei să devină viitori angajați, am rugat-o pe Aurora Oprea, managerul acestui proiect și consilierul liceului pe activități extrașcolare, să ne vorbească despre proiectele care astăzi își arată roadele.
Reporter: Cum ați reușit să obțineți suma maximă în acest proiect?
Aurora Oprea: Am reușit să obținem toată suma pentru că avem foarte mulți elevi, suntem numai pe tehnologic, și toți copiii noștri fac practică la toate profilurile, iar aceasta este problema noastră cea mai mare pe care trebuie să o rezolvăm; când am văzut apelul, am zis că este o oportunitate să reglăm practica pentru o mare parte dintre copii, pentru că în cei doi ani sunt 252 de elevi cuprinși în proiect.
Rep.: Proiectul poate fi considerat și un schimb de experiență benefic și pentru operatorii economici din Buzău?
A.O.: Nu sunt stimulente multe pentru operatorii economici în acest proiect, așa cum a fost în proiectele pe fonduri norvegiene. Acolo, într-adevăr, operatorii erau atrași, pentru că aveau și ei un mic buget și mergeau împreună cu noi să vadă cum se descurcă operatorii din alte țări. Era atractiv și pentru că aveau de învățat lucruri noi și voiau să meargă. Acum se desfășoară totul la ei. Fiind un număr mare de elevi cuprinși în proiect, încercăm să realizăm practica cu grupuri mai mici, pe o perioadă mai mare astfel încât să nu încurcăm agenții economici, să îi ajute și pe ei, dar să fie și în beneficiul copiilor. O să ne așezăm săptămânile de practică astfel încât să acoperim tot grupul țintă, și să-i distribuim pe copii cât se poate de bine pe parcursul anului. Proiectul acesta este numai pentru operatorii români. Proiectul în care avem parteneri din Portugalia prevede două-trei săptămâni de practică maxim, restul de practică rămânea de făcut tot aici. Noi am diversificat și oferta pentru calificarea elevilor, pentru că am ținut cont și de cerința pieței muncii. Așa au început să ne caute agenții economici. Până acum ne străduiam noi să îi identificăm și să-i aducem aproape. Acum au început să ne caute. Ne-au trimis mesaje prin care ne-au întrebat dacă avem nevoie de anumite servicii de ale lor, dacă vrem să colaborăm. Bineînțeles că vrem să colaborăm. Nu refuzăm nicio ofertă, pentru că toți operatorii care au afaceri sustenabile și care se implică și muncesc, este bine să aibă tineri pe care să îi formeze.
Rep.: O parte importantă a proiectului o reprezintă dotarea laboratoarelor…
A.O.: Laboratorul de mecanic auto îl așteptăm. Am vrut să avem și mașină, dar nu s-a aprobat cheltuiala; ar fi fost eligibilă doar dacă proiectul ar fi durat mai mult de patru ani, întrucât mașina nu se poate amortiza decât în cinci ani. Noi voiam însă să avem mașina școlii, deoarece avem profilul acesta de mecanic auto, care e căutat de copii; vin în fiecare an în număr mare și dau și probă suplimentară pentru a urma acest profil. Atunci am zis să rezolvăm prin alte tipuri de proiecte. Am reușit cu Bosch, care a adus și o mașină pe care elevii să exerseze. Este atractiv. Acum, prin acest proiect, după ce semnăm contractul, va trebui să vină aparatura și vom avea o dotare superioară, poate mai bună decât în service-urile din oraș. Este vorba despre aparatură care să permită copiilor să facă practică așa cum ar trebui, să poată să execute un proces de reparație sau de identificare a unei probleme la mașină; am mers cu achiziția până la instalația de răcire, de freonizare. Am luat tot și truse de scule, ca să nu le mai lipsească nimic elevilor în practică, adică să se poată asigura practică și în laborator pentru cazul dificil în care ei nu reușesc să ajungă la operatorul de practică sau în situațiile în care aceștia sunt mai mulți, pentru că sunt mai multe licee și toate trebuie să facă practica, de regulă, cam în aceeași perioadă. De când am înțeles că acest proiect acționează strict asupra practicii, am zis că trebuie făcut, mai ales că el vine și cu dotarea care este mai mult decât necesară. Nu vreau să rămânem în urmă cu tehnologia. De asemenea, pentru practică noi avem abdatate și conținuturile formării la zilele acestea.
Rep: Printre primele proiecte au fost cele cu fonduri norvegiene.
A.O.: Unul dintre avantajele proiectelor cu fonduri norvegiene pe care le-am derulat la Liceul Tehnic este faptul că am rămas cu relații deosebite cu operatorii buzoieni și copiii noștri se angajează acolo în fiecare an; aceștia ne tot întreabă dacă mai desfășurăm proiecte și tot colaborăm. Reușita proiectului este faptul că a fost dus până la capăt, adică până la angajarea absolventului. Desfășurăm de mulți ani proiecte în Liceul Tehnic, dar eu am devenit vizibilă abia când am obținut premiul național pentru unul din cele trei norvegiene, pentru exemplu de bună practică și am fost premiată prin Agenție. A fost singurul proiect de acest fel la nivel național. Premiul a venit după șapte ani de implementare pe proiecte norvegiene. A fost o reușită. A fost și un schimb valoros de informații între operatori din diferite țări. Am observat că la norvegieni evaluarea începea de când intra copilul în clasa a IX-a și în cei trei ani lucra la o temă pe care o susținea când termina. El știa ce are de făcut și realiza puțin câte puțin pe parcursul celor trei ani. Ni s-a părut că este mai potrivită abordarea asta pentru copii. Aveau un jurnal în care își notau tot felul și bune și rele. Pe baza jurnalului își redactau și lucrarea și aveau competențele clar fixate. Sistemul acesta de evaluare este punctul forte ale proiectului. Un alt exemplu este al copiilor care făceau practică în restaurant. Fiecare copil care mergea la practică în restaurant avea un set de instrumente al lui, propriu. Îl lua, îl curăța și era singurul care știa unde le pune, cum le întreține. Este o responsabilizare a elevului. De asemenea, nu puneau preț foarte mare pe competențele formale, din conținutul școlar cum este la noi. La cei care absolveau școala profesională puneau preț pe cum vorbește cu clientul, cum comunică, cum se comportă, maniera în care servește, maniera în care răspunde, lucrurile acestea fiind foarte importante.
