Administrație

Ce spune ministrul Barna despre atacurile urșilor din Buzău

Printre miniștrii prezenți marți la Buzău alături de președintele Klaus Iohannis s-a numărat și Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a fost întrebat ce măsuri se vor lua împotriva atacurilor tot mai dese ale urșilor. Județul Buzău nu este deloc străin de acest fenomen, iar comunele Bisoca sau Lopătari s-au confruntat, în ultima perioadă, cu tot mai multe pagube cauzate de animalele sălbatice, în căutare de hrană.

Oficial, în țara noastră s-ar afla circa 6.700 de urși bruni, iar 968 numără Buzăul, însă, aceste estimări sunt din anul 2016 și sunt făcute pe baza unor metode destul de rudimentare, respectiv urmele lăsate de animale. Ministrul Mediului a declarat că recent s-a desfășurat recensământul animalelor sălbatice, iar datele centralizate vor fi prezentate abia la sfârșitul anului, urmând ca deciziile din cadrul Ministerului să fie luate pe baza acestor analize.

Cota de prevenție, o primă măsură luată de Ministerul Mediului

Tanczos Barna a declarat că numărul maxim al cotelor de prevenţie, 140 de exemplare, a fost stabilit în urma recomandării Grupului de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România. Acesta a mai precizat faptul că numărul reprezintă jumătate din cota anuală de prevenţie acordată înainte de 2016. Cotele au fost repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale, iar acestea pot fi realizate doar de către gestionarul de fond cinegetic care are contract cu primăria şi doar de către personalul tehnic angajat al gestionarului, fiind exclusă posibilitatea realizării acestor cote de către membri, invitaţi sau persoane terţe. La baza de calcul pentru acordarea nivelului de prevenţie pentru fiecare unitate administrativ-teritorială au stat pagubele produse şi plătite în anii 2020 şi 2021, precum şi raportul privind conflictele produse realizat în cadrul proiectului LIFE for Bear. În ceea ce priveşte nivelul de intervenţie, cota a fost stabilită la 80 de exemplare.

Tanczos Barna la Școala nr. 11 Buzău

„Sunt foarte multe probleme generate de această specie, extrem de valoroasă, de altfel, și extrem de apreciată, dar planul de management trebuie să aibă tot timpul în atenție viața oamenilor și bunurile create de om. Trebuie să găsim acel echilibru. Ministerul are grijă și de această specie, dar și de viață, de bunurile create de cetățeni. Anul acesta am emis, pentru prima dată după 2016, o cotă de prevenție de 140 de exemplare, în funcție de numărul de cazuri, de atacuri, de pagube, pe fiecare localitate în parte. Nu este o cotă similară cu cele de dinainte de 2016. Se focusează pe prevenirea generalizării acestui fenomen”, a spus ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Barna: „Se poate solicita o derogare și se poate reloca sau extrage exemplarul problemă”

Noul recensământ al animalelor sălbatice se va face cumulând datele din metodele clasice cu cele genetice, moderne, iar comasarea rezultatelor ar trebui să ofere o imagine clară asupra numărului exact de exemplare de urs brun. În cazuri de intervenție imediată, care nu suportă amânare, se poate solicita o derogare, iar urșii problemă pot fi relocați sau extrași, adică împușcați. Cota stabilită pentru astfel de intervenții imediate este de 80 de exemplare.

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Buzău (AJVPS) a solicitat astfel de derogări în mai multe rânduri, însă unele au expirat fără ca animalele să fi fost prinse. În cel mai recent caz, AJVPS a obținut o astfel de derogare și a împușcat un urs despre care se presupunea că face ravagii în gospodăriile din Bisoca. Cu toate acestea, autoritățile recunosc că numărul urșilor este mai mare decât estimările, dat fiind că alți patru au fost văzuți în zonă, ceea ce indică faptul că vor mai urma și alte probleme de acest fel pentru sătenii din comuna Bisoca.

„Este nevoie și de o implicare din partea asociațiilor de vânătoare dacă vrem să protejăm omul și să prevenim asemenea situații. Avem, în paralel, o cotă de 80 de exemplare pentru intervenție. De acolo se poate solicita o derogare și se poate reloca sau chiar se poate extrage exemplarul problemă. Avem semnat un contract recent pentru evaluarea populației de urși prin metodele clasice. Anterior, am primit o finanțare de la fondurile europene pentru un proiect grandios unde se face evaluarea populației pe baze genetice. Cele două evaluări or să dea o bază solidă pentru intervențiile lunare din viitor. Sper ca anul acesta să terminăm ambele studii”, a mai spus Tanczos Barna.

Tanczos Barna a fost blamat de-a lungul timpului pentru măsurile luate împotriva urșilor, iar activiștii de mediu l-au acuzat în numeroase rânduri de faptul că este un împătimit al vânătorii, iar aceasta îi influențează deciziile. Mai mult, aceștia mai spun că urșii bruni sunt persecutați, iar cota de prevenție nu este altceva decât o metodă de manipulare a maselor. Contactat de Europa Liberă, ministrul a refuzat să comenteze aceste afirmații. Conform site-urilor de specialitate, doar participarea la o partidă de vânătoare costă între 1.000 și 1.500 de euro. Vânătorul care împușcă animalul are dreptul să-l ia ca trofeu, fapt ce implică plata unei alte taxe care variază între 4.500 și 8.000 de euro – preț stabilit în funcție greutate, vârstă și alte criterii.

Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Mediului, până la data de 6 iunie a acestui an, au fost înregistrate 308 solicitări pentru relocarea sau extragerea a 356 de exemplare de urs brun. 122 dintre acestea au fost recoltate, 18 relocate, iar 169 au fost refuzate. Alte 35 de autorizații au expirat înainte ca animalele să fie prinse.

Modalitatea de stabilire a pagubelor, o provocare

Ministrul Mediului a mai spus și că modalitatea de stabilire a pagubelor este una complexă, care implică multe instituții, cum ar fi Garda Forestieră, Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului (APM), precum și primăria. Aceste lucruri sunt intens dezbătute în cadrul comisiei de lucru a Ministerului Mediului, iar Tanczos Barna spune că abia la sfârșitul anului se va introduce noua schemă de evaluare.

„Discutăm modalitatea de stabilire a pagubelor. Este o modalitate complicată, unde sunt foarte multe instituții implicate. Săptămâna trecută am discutat inclusiv despre rolul APM în această comisie, despre cel al Primăriei. Și acolo va fi nevoie de o schimbare. Nu cred că ar trebui s-o facem în plin sezon. În momentul de față, s-ar bulversa, probabil, metodologie, dar sunt foarte multe județe unde lucrurile sunt puse la punct și merg bine. Depinde foarte mult de organizarea locală, județeană a acelor instituții – Garda Forestieră, Garda de Mediu, APM, primăria -, dacă se pot întruni și dacă sprijină fermierii (…) Probabil că la sfârșitul anului, la sfârșitul sezonului, putem să introducem o nouă schemă”, a mai spus ministrul Mediului.

Din păcate pentru sătenii din zona de munte, se pare că aceștia vor mai trebui să aștepte până când legea le va veni în ajutor, iar implicarea mai multor instituții va însemna și tărăgănarea procedurilor de extragere sau relocare.

Articole similare