Ce pedeapsă a primit escrocul care le-a „suflat“ 10.000 de euro turcilor de la brutăria de pe Bălcescu

Falsul procuror Eugen Holban – escrocul care a cerut sute de mii de euro de la afaceristul Ioan Niculae și de la „latifundiarului din Cozieni”, fostul deputat liberal Marin Anton pentru a-i scăpa de dosarele penale – a fost condamnat de Tribunalul București la 3 ani și 6 luni pentru trafic de influență, pedeapsă contopită cu o condamnare mai veche, acesta urmând să petreacă 5 ani după gratii. Fostul polițist care se dădea drept „procurorul Păun” pe lângă Niculae și pe lângă Anton a fost găsit vinovat în primă instanță vineri, 28 aprilie.

„Inculpatul (Holban Eugen, n.r.) a realizat elementul material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, a pretins şi a primit bani de la denunţător, promiţând ca în schimbul influenţei pe care o are asupra judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti să obţină o soluţie de achitare în dosarul în care denunţătorul era judecat pentru o faptă de corupţie (n.r., dosarul lui Marin Anton). Astfel, cum am arătat mai sus, modalităţile alternative în care inculpatul a realizat activitatea infracţională, pretindere şi primire, sunt integrabile unităţii naturale a infracţiunii (…) Inculpatul a promis în mod ferm şi expres obţinerea unei soluţii de achitare, indicând şi funcţionarii spre care se va îndrepta traficul de influenţă, respectiv, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, suficient ca modalitate de referire, funcţionari competenţi pentru dispunerea unei soluţii de achitare într-o cauză penală. În concret, gravitatea faptei ce se reține în sarcina inculpatului este una ridicată, având în vedere importanţa valorilor sociale ocrotite, precum şi de modalitatea concretă în care a acţionat.

Astfel, cum rezultă din probatoriul administrat, inculpatul a pretins sume mari de bani, 600.000 euro, redus ulterior la 400.000 euro, în schimbul traficării influenţei asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, în final, faptele de genul celor săvârşite de inculpat subminând încrederea cetăţenilor în bunul mers al justiţiei şi al instituţiilor statului”, se arată în motivarea instanței de fond.

Holban: „Îmi pare destul de rău că mă aflu în fața dumneavoastră”

La ultimele dezbateri pe fond, pe data de 29 martie, procurorii au cerut o pedeapsă cu executare pentru Eugen Holban, în timp ce avocatul lui a cerut achitarea, iar în subsidiar i-a solicitat judecătorului să se orienteze spre „pedeapsa minimă”. Apărătorul lui Eugen Holban a susținut că nu sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență, o teză pe care a prezentat-o și la termenul din 15 martie, atunci când formulat o cerere de schimbare a acestei încadrări cu cea de înşelăciune.

În ultimul cuvânt, Eugen Holban ori a avut emoții, ori nu s-a exprimat cum și-ar fi dorit, dar iată ce a ieșit: „Domnule Președinte, Onorată instanță, îmi pare destul de rău că mă aflu în fața dumneavoastră. Am fost și arestat, a fost o perioadă grea din viața mea. Am cedat, la un moment dat nu am vrut să mai trăiesc… Îmi cer iertare și las la aprecierea dumneavoastră”, a spus Holban în fața instanței.

Ce sume au fost în joc

Gabriel Cazan, intermediarul lui Eugen Holban, a relatat la termenul din 22 iunie 2022 cum i-a propus lui Ioan Niculae ca „procurorul Eugen Păun” să-l scape de dosare contra sumei de 800.000 de euro. De asemenea, pe data de 15 septembrie 2022, Marin Anton – un fost politician liberal condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare pentru o mită de 5 milioane de euro – a relatat cum a făcut denunț la Direcția Națională Anticorupție după ce Eugen Holban i-a cerut 600.000 de euro pentru a scăpa de acuzații.

I-a „făcut” și pe patronii turci

Eugen Holban a avut „afaceri” și la Buzău, izbutind de această dată să îi păcălească pe patronii turci ai brutăriei de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, de la care a luat, în anul 2013, 10.000 de euro pentru a interveni la prefectul de la acea dată și la conducerea Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, „pentru ca aceşti funcţionari să întreprindă demersurile necesare pentru neînchiderea punctului de lucru tip brutărie al SC DEL SAN PROD SRL Buzău, după ce activitatea acestuia fusese suspendată pentru remedierea unor deficienţe de natură igienico-sanitară”, după cum precizau procurorii anti-mafia.

Toate aceste lucruri au ieșit la iveală în urma instrumentării, de către procurorii DIICOT, a unui dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu cauzat bugetului de stat în valoare 12.206.307, reprezentând impozit pe profit şi TVA. Este vorba despre patronii brutăriei de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, Merkit Ali Erdem,  Merkit Ali Ekber, Merkit Ali Ozgur și Merkit Ali Ekrem, precum și de mai mulți complici ai acestora, respectiv doi cetățeni turci și șase cetățeni români, angajați ai mai multor societăți comerciale din Buzău, Brăila și Urziceni.

Instanța a dat în luna noiembrie 2019 soluția în dosarul de constituire de grup infracțional organizat și o serie de infracțiuni economice în care au fost judecați mai mulți cetățeni de naționalitate turcă, stabiliți la Buzău, unde derulează afaceri în domeniul panificației. După ce a debutat ca un dosar cu rezonanță, cu rețineri și arestări, fiind vehiculat un prejudiciu probabil de peste 18 milioane de euro, dosarul a avut un parcurs lung. A ajuns în instanță după doi ani de cercetări, iar verdictul primei instanțe a venit după alți patru ani. Trei dintre cetățenii turci, judecați pentru constituire de grup infracțional organizat, au primit pedepse cu închisoarea, cu executare. Merkit Ali Erdem, Merkit Ali Ekrem și Merkit Ali Ozgur au fost condamnați la pedepse cu închisoarea între 3 și 4 ani.

Activitatea infracțională se baza pe achiziții de grâu, în mare parte la negru. Practic, angajații firmei achiziționau cereale de la producători întocmind documente în care erau evidențiate cantități infime față de cele achiziționate în mod real. Grâul, odată procesat, pleca sub formă de făină în magazine și angrouri, fără acte. Totodată, făina era folosită în brutăriile deținute de către afaceriștii turci, covrigii, pâinea și restul produselor de panificație comercializându-se tot în afara legii, fără a fi evidențiate în contabilitatea firmelor.

Activitatea infracțională s-a concretizat în achiziția de grâu fără documente justificative. Ca procedee practice, se foloseau aceleași avize de însoțire a mărfii pentru trei-patru camioane care transportau cereale sau se foloseau avize de însoțire a mărfii în alb, care erau completate în momentul opririi șoferilor în trafic de către organele de poliție. De asemenea, se foloseau borderouri de achiziție emise de producătorii agricoli pentru mai multe curse de transport de grâu, iar în cazul în care șoferii nu erau opriți pe traseu, borderoul era restituit furnizorului și marfa transportată nu era înregistrată.

Surplusul de grâu astfel rezultat, pentru care nu se întocmeau documente de evidență contabila de către SC DELSAN PROD SRL Buzău, era procesat la Moara din comuna Ulmeni, în beneficiul SC ZENI PAN SRL Urziceni, care funcționa în fapt tot în Buzău, având același sediu cu SC DEL SAN PROD SRL Buzău, ambele firme fiind controlate în fapt de aceiași inculpați. Produsele rezultate în împrejurările menționate nu erau înregistrate în fișele de magazie ale societăților incriminate, fiind apoi comercializate.