Primul și singurul terorist cu acte în regulă din România, Omar Hayssam, omul care a organizat răpirea celor trei ziariști români, printre care și buzoianca Mari Jeanne Ion – a fost dat în judecată în civil de Mircea Sandu, după ce sirianul i-a făcut un denunț la Direcția Națională Anticorupție, ulterior dovedit ca mincinos, în care sirianul scria că fostul președinte al Federației Române de Fotbal ar fi transformat în depozite niște terenuri ale FRF. După ce procurorii DNA au stabilit că cele susținute de Omar Hayssam nu se confirmă, Mircea Sandu l-a dat în judecată pe sirian, căruia îi cere daune morale de 100.000 de euro.
Astfel, Mircea Sandu s-ar putea înscrie în lista lungă de creditori pe care Omar Hayssam trebuie să-i despăgubească, în frunte cu jurnaliștii români răpiți de acesta în Irak – Mari Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian -, cărora sirianului trebuie să le plătească câte 2 milioane de euro, dar și statul român, pe care afaceristul l-a prejudiciat cu zeci de milioane de euro prin evaziune.
Prima instanță la care a fost înregistrat dosarul civil dintre Mircea Sandu și Omar Hayssam a fost Tribunalul București. În motivarea soluției, instanța de fond a făcut o trecere în revistă a motivelor care l-au determinat pe șeful FRF să-l dea în judecată pe Hayssam: „Obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 100.000 euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, urmare a încălcării drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului reclamant, constând în onoare, demnitate, reputaţie, imagine și viață privata, prin formularea de afirmaţii denigratoare, defăimătoare sau calomnioase de către pârât; obligarea pârâtului la prezentarea publică a scuzelor; obligarea pârâtului să înceteze, pe viitor, la formularea oricăror acuzaţii jignitoare, defăimătoare, calomnioase sau mincinoase îndreptate împotriva subsemnatului; bligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată”, se arată în cererea formulată de Mircea Sandu.
Pe data de 24 noiembrie 2017, Omar Hayssam l-a denunțat pe Mircea Sandu la DNA susținând că acesta din urmă, pe vremea în care era președinte al FRF, ar fi construit cinci depozite pe terenurile de antrenament ale echipei naţionale de fotbal: „Conform spuselor denunţătorului, de construcţia acestor depozite s-ar fi ocupat chiar Mircea Sandu, având în vedere funcţia pe care a a ocupat-o la acel moment, anume cea de preşedinte a FRF, care ar fi încheiat un contract cu o firmă pe care tot el o controla, prin intermediul fiicei lui. Pârâtul a susţinut faptul că «contractul încheiat între Federaţia Română de Fotbal și (firmă, n.r.) a avut un preț mărit artificial, având o valoare de circa trei-patru ori mai mare decât prețul pieţei. În acest sens, Omar Hayssam a menţionat că valoarea contractului a fost de circa 3-4 milioane euro. Plata acestor construcţii s-a făcut prin mai multe bilete la ordin emise de Federaţia Română de Fotbal în favoarea (firmei, n.r.), care, la rândul ei, le-a girat în «totalitate către alte firme de tip fantomă, aceste operaţiuni fiind făcute în baza unor contracte de subantreprenoriat». Sumele de bani încasate de firmele din urmă au fost retrase de către persoane interpuse de Mircea Sandu și apoi predate acestuia în numerar, în schimbul unor comisioane. Pârâtul, Omar Hayssam, a mai precizat că la <construcţia celor cinci depozite au lucrat muncitori zilieri, iar materialele necesare construcţiei au fost cumpărate cu numerar de firmele fantomă>, de achiziţii ocupându-se chiar Mircea Sandu”, se arată în documentul citat.
Procurorii au stabilit că firma indicată în denunț de către Omar Hayssam nu există și nici nu a existat vreodată, iar susținerile sirianului au fost simple „povești” prin care acesta încerca, probabil, să obțină avantaje în propriile afaceri judiciare. Astfel, procurorul de caz a dispus clasarea.
Omar Hayssam, eligibil pentru eliberare abia în 2029
Omar Hayssam este închis la Penitenciarul Mărgineni, unde execută pedeapsa de 24 de ani rezultată în urma contopirii condamnărilor din cinci procese:
- „Răpirea jurnaliștilor români în Irak” (20 de ani),
- Dosarul „Manhattan” (23 de ani și 4 luni),
- Dosarul „Volvo Truck” (16 ani),
- Dosarul „Foresta Nehoiu” (3 ani)
- Dosarul pentru fuga din țară (2 ani).
Reamintim că sirianul a fugit din țară în 2006, fiind repatriat abia în 2013. Abia atunci se consideră că Hayssam a început executarea pedepsei. Pe data de 15 iunie 2022, un judecător de la Tribunalul Dâmbovița s-a trezit pe masă cu o cerere a lui Omar Hayssam din care rezultă că sirianul s-a apucat deja să calculeze zilele efectuate din pedeapsă.
Hayssam are peste 60 de ani și o sănătate șubredă; potrivit unor surse citate Ziare.com, sirianul suferă de Parkinson. Dacă pedeapsa lui nu ar fi fost mai mare de 10 ani, Hayssam ar fi scăpat după ispășirea a 1/2 din condamnare.
Deși pedeapsa pe care o are de ispășit este una grea, de 24 de ani, Omar Hayssam are dreptul să ceară eliberarea condiționată mai devreme (2/3 din pedeapsă, în cazul condamnării mai mari de 10 ani). La asta se adaugă zilele petrecute în arest preventiv (cele din 2005 până în 2006, când a fugit din țară) plus cele care i se scad ca urmare a legii recursului compensatoriu. Ar urma, după un calcul simplu, că Omar Haysam va atinge fracția de 2/3 din pedeapsă în anul 2029, când va intra în comisia de liberare condiționată.
