Politic

Ce este „taxarea bogăției” și de ce o susțin social-democrații lui Marcel Ciolacu

Președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a scris, joia trecută, pe pagina sa oficială de Facebook, că este susținătorul impozitării progresive, motiv recurent, de altfel, în discursul PSD, iar proiecte de lege în legătură cu revenirea la acest sistem au mai fost depuse de-a lungul timpului. Renunțarea la cota unică este, de asemenea, un alt punct de discuție sensibil între Partidul Social Democrat și Partidul Națio­nal Liberal în negocierile pentru formarea noului guvern de coaliție.

România nu este străină de niciunul dintre aceste sisteme de impozitare complexe, care au fost aplicate în timpul diverselor guvernări și s-au dovedit avantajoase din anumite puncte de vedere și dezastruoase din altele. „Cota unică exprimă o manifestare a principiului egalității în fața impozitelor, păstrându-se un raport constant între venit și impozit, dar, în același timp, încalcă principiile de echitate fiscală, deoarece nu are în vedere faptul că puterea contributivă crește odată cu creșterea veniturilor realizate de diferite categorii sociale (…) Impunerea cu cote progresive compuse respectă principiile de echitate fiscală numai în cazul în care se combină cu sistemul impunerii globale a veniturilor, indiferent de sursa de proveniență”, scrie zf.ro.

O scurtă istorie

Până în anul 2004, veniturile erau supuse cotelor progresive – între 18 și 40 la sută – cota maximă fiind aplicată veniturilor de peste 300 dolari. Unul dintre motivele pentru care acest sistem s-a dovedit defectuos a fost faptul că era axat pe cei cu venituri medii sau mici din muncă (salarii, PFA/PFI). În schimb, marile câștiguri erau impozitate cu 5 la sută (dividende), 1 la sută pentru câștigurile din vânzarea titlurilor de participare (părți sociale sau acțiuni, inclusiv pe bursă), iar câști­gurile din tranzacțiile imobi­liare nu era impozitate deloc, o adevărată mană cerească pentru investitorii vremii. Astfel, nivelul veniturilor generate la buget a fost destul de mic, de doar 2.6 la sută din PIB, însă costurile de admi­nistrare au fost foarte mari.

Din 2005 până în 2017, a fost aplicată cota unică de impozitare, care a adus un plus bugetar de 3,6 – 3,8 la sută din PIB. În 2018, Liviu Dragnea a implementat „marea revoluție fiscală”, care a presupus scăderea cotei unice de la 16 la 10 la sută, în compensație cu mărirea contribuțiilor sociale și de sănătate, CAS și CASS, și trecerea acestora din sarcina angajatorului în cea a angajatului. De asemenea, 500.000 de angajați din domeniul construcțiilor și a producției materialelor de construcții au fost scutiți de impozit. Măsurile au însemnat o scădere a veniturilor la buget de până la 2,1 la sută din PIB.

Care sunt argumentele social-democraților

În ciuda acestora, Marcel Ciolacu este de părere că măsura este și necesară, și benefică pe termen lung. Mesajul președintelui PSD cu privire la persoanele cu un statut material semnificativ a fost destul de tranșant, el spunând că aceștia nu ar trebui să fie afectați prea mult de această măsură. În schimb, familiile cu venituri mici ar putea beneficia de creșteri financiare însemnate. „Cine deține vile impresionante cu piscină, cine își permite să aibă iaht și schimbă an de an limuzinele de lux, nu va suferi prea tare din pricina creșterii cu câteva procente a impozi­tului. În schimb, în cazul salariaților cu venituri mici din companiile private, creșterea veniturilor – nu doar prin majorarea salariului mi­nim, care este obligatorie – inclusiv printr-un sistem de mărire a deducerilor pentru familiile cu copii ar putea aduce un plus de 3-400 de lei lunar. Iar pentru familiile în care fiecare dintre părinți câștigă în jur de 2.500 de lei net, acești bani în plus chiar contează!”, a scris acesta în mesajul postat pe Facebook. Președintele PSD a mai adăugat că 85 la sută dintre salariații cu un impact bugetar marginal ce nu depășește 0,2 la sută din PIB ar putea beneficia în urma acestui sistem.

De asemenea, într-un editorial publicat de digi24.ro, Marcel Ciolacu justifică propunerea sa printr-o serie de argumente. În primul rând, pandemia a adâncit inegalitatea socială, și, în timp ce persoanele cu venituri mici s-au văzut și mai strâmtorate în urma scumpirilor care au urmat, cele cu venituri consistente au făcut ceva mai puține sacrificii. „Majoritatea (n.r., bogaților) și-au recuperat în 2021 pierderile din anul precedent – iar dacă încă nu s-a întâmplat asta, cu siguranță nu s-au gândit să renunțe la a-și încălzi apa piscinei de teama facturii la energie. Și nici să renunțe la cel mai nou bolid de lux din pricina scumpirii carburantului. O creștere progresivă a impozitului pentru a doua sau a treia casă ori mașină ar fi, în cazul lor, o cheltuială insesizabilă”, constată liderul PSD, cu o ușoară tentă de ironie.

De asemenea, Marcel Ciolacu ia ca reper situația din Germania, unde noțiunile de sărăcie și bogăție sunt destul de clar definite. Nemții consideră că o persoană săracă este una ale cărei câștiguri însumează mai puțin de 60 la sută din venitul mediu net, motiv pentru care este scutită de plata impozitului. Pe de altă parte, persoanele bogate sunt considerate cele care câștigă 4.000 de euro net pe lună, iar impozitarea este de peste 40 la sută.

Ce spune realitatea românească

Datele din luna februarie a acestui an, furnizate de Ins­pecția Muncii, arată că în REVISAL (Registrul gene­ral de evidență al salariaților) sunt înregistrate peste 5,5 milioane de contracte de muncă. Aproximativ 564.000 de angajați figurează cu încasări salariale de peste 1.000 de euro/lună. Dintre aceștia, 50.000 de angajați au avut salarii de peste 3.000 de euro/lună, iar 87 de persoane figurează cu salarii lunare între 21.000 și 42.000 de euro. La polul opus, aproape 1.6 milioane de români încasează salariul minim pe economie. „La noi, săraci sunt, cu siguranță, nu doar șomerii și românii care trăiesc din ajutoare sociale. În pragul sărăciei se află și cele 5 milioane de pensionari care se descurcă lunar cu maxim 1.500 de lei, dar sunt și toți cei peste 1.6 mili­oane de angajați care muncesc primind salariul minim pe economie, de 1.386 de lei”, mai adaugă Marcel Ciolacu.

Definirea clară a sărăciei și a bogăției a fost una dintre temele de discuție ale întâlnirii recente dintre PSD și PNL. Fără prea mare succes, după cum recunoaște liderul socia­list, liberalii considerând clarificarea un atentat la curenta cotă unică, un sistem pe care Marcel Ciolacu îl vede ca fiind viciat de multitudinea de excepții și care mai păstrează doar numele, nu și principiul. Interesant este că sistemul cotei unice este caracteristic țărilor cu economii emergente, iar în acest moment România se află printre ultimele țări ale Uniunii Europene care îl mai practică. „Cred că este o dovadă de maturitate politică din partea PSD că redeschide această temă și vine astfel în întâmpinarea a ceea ce au cerut public atât BNR, cât și Consiliul Fiscal”, conform textului semnat de președintele PSD, publicat pe digi24.ro.

În plus, Marcel Ciolacu susține că implementarea nu  s-ar face peste noapte, ci ar fi preconizată pentru anul 2023, luându-se în considerare și factorul digitalizării, necesar mai ales în combaterea evaziunii fiscale. Colectarea taxelor rămâne în continuare o pro­­blemă a sistemului fiscal românesc, iar în 2020, aceasta a ajuns la 27 la sută din PIB, în timp ce media europeană a fost de 40 la sută. „Reforma sistemului fiscal înseamnă predictibilitate obținută inclusiv printr-un dialog cu companiile private și marile confederații sindicale. Însă redresarea unei națiuni înseamnă și obținerea unui anumit grad de coeziune socială, care nu este posibilă decât dacă distribuim bogăția țării mai echitabil decât se întâmplă astăzi”, a mai scris acesta.

Caseta: Marile state europene, precum Franța, Spania, Italia sau Germania aplică impozitarea progresivă, ce poate depăși 40 la sută în unele dintre ele. Cu toate acestea, există un sistem de deduceri bine pus la punct, ce privește amenajarea locuinței, educația copiilor, tratamentele medicale sau transportul. În calculul impozitului se ține cont și de numărul copiilor sau al persoanelor aflate în întreținere.

Articole similare