Politic

Povestea consilierilor locali care au ajuns la DNA

La solicitarea Direcției Naționale Anticorupție, consilierii locali sunt chemați să se pronunțe prin vot, joi, 26 ianuarie, la ședința ordinară a deliberativului municipal, asupra unui proiect de hotărâre privind constituirea Municipiului Buzău ca parte civilă într-un nou dosar deschis pe numele fostului primar Constantin Boșcodeală. Dacă acest proiect de hotărâre va fi adoptat, în cazul în care Boșcodeală va fi găsit vinovat de instanță municipalitatea va putea recupera de la acesta 5.255.183 lei, respectiv sumele acordate ilegal celor două entități sportive, la care se adaugă dobânzile aferente.

Reamintim că procurorii anticorupție au deschis în anul 2021 acest nou dosar, care se referă la fapte săvârșite de fostul primar în perioada 2011-2013. Mai precis, Constantin Boşcodeală este cercetat pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave. Conform DNA, „în calitate de primar al municipiului Buzău şi ordonator principal  de  credite, în  mod  repetat  şi în  baza  aceleiași rezoluţii  infracţionale,  prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu (…) a încheiat contractul de asociere nr. 9806/31.05.2011 cu Clubul Sportiv Fotbal Club Gloria Buzău şi actele adiţionale din 31.10.2011, 28.12.2011, 07.02.2012 şi 02.04.2013, cunoscând că această structură sportivă nu îndeplinea condiţiile legale pentru obţinerea finanţării, prejudiciind bugetul local cu suma de 2.821.700 lei (achitată în perioada 07.06.2011 – 29.05.2013), sumă ce reprezintă – totodată – folosul necuvenit obţinut de Fotbal Club Gloria Buzău (…) O situaţie similară se regăseşte şi în ceea ce priveşte Clubul Sportiv Handbal Municipal Buzău, astfel că, în perioada 2011-2013, din bugetul UAT Municipiul Buzău a fost acordată cu titlu de finanţare structurii sportive indicate suma totală de 540.000 lei”.

Acest dosar seamănă cu o parte din cel supranumit „Gloria”, în care Boșcodeală a fost condamnat și și-a încheiat, după 19 ani, cariera de primar al municipiului Buzău.

Dosarul „Gloria” l-a scos pe Boșcodeală din Palatul Comunal

Constantin Boșcodeală

Constantin Boșcodeală a fost acuzat de procurorii anticorupție de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată. Concret, Boșcodeală, timp de șase ani, acesta a acordat unor asociații sportive, printre care și Fotbal Club Gloria Buzău, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local și le-ar fi asigurat folosința gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău.

Conform procurorilor anticorupție, „în cursul anului 2008, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu pe care le avea în calitate de ordonator principal de credite, inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian a dispus, în mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei către Asociația Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău (denumită în continuare <Asociația sportivă>) cu titlu de finanțare nerambursabilă – din care suma de 279.496,32 lei reprezintă plăți directe efectuate către Regia Autonoma Municipală (RAM) Buzău (unitate din subordinea Consiliului local Buzău, la care Asociația sportivă avea debite restante).

De această sumă de bani a beneficiat, în mod indirect, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău (agent economic privat la care primarul era acționar, în calitate de persoană fizică), firmă cu care Asociația sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obliga, contrar legii, să susțină activitatea sportivă a societății comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău fusese obligată, prin hotărâre judecătorească, la plata debitelor restante către R.A.M. Buzău, în solidar cu Asociația sportivă (suma de 279.496,32 lei menționată mai sus). În această modalitate, bugetul local al municipiului Buzău a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei.

De asemenea, la data de 19 mai 2006, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Buzău, inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian a acordat direct, în folosință gratuită, o parte a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat în proprietatea publică a municipiului Buzău, Asocierii în participatiune formate din Asociația Sportivă <Voința Buzău> și S.C. Monte Cris S.R.L. Buzău, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 2.675.555,22 lei, reprezentând veniturile nerealizate în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 octombrie 2009.

În plus, începând cu anul 2002, când Complexul Sportiv Gloria a intrat în proprietatea publică a municipiului Buzău, primarul Boșcodeală Constantin Octavian a asigurat nelegal folosința gratuită a stadionului de fotbal Asociației Sportive Fotbal Club Gloria Buzău și, prin intermediul acesteia, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. În acest mod, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentând veniturile nerealizate din exploatarea bunului”, arătau procurorii DNA.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând lui Boșcodeală, respectiv șapte terenuri și cinci imobile – printre care și o vilă la Năvodari – și două autoturisme de lux.

Pe 10 februarie 2015, Constantin Boșcodeală a fost condamnat pe fond, de Tribunalul Brașov, la 5 ani de închisoare cu executare. Pe 1 martie 2016, Curtea de Apel Brașov a pronunțat sentința definitivă, prin care fostul primar a fost condamnat la 3 ani cu suspendare.

12 consilieri locali, în atenția procurorilor anticorupție

În vara anului 2014, o situație fără precedent s-a înregistrat în istoria politică buzoiană: Di­recția Națională Anticorupție a deschis un dosar penal pe numele consilierilor locali ai Partidului Social Democrat și ai Partidului Național Liberal aleși pe 10 iunie 2012 pe listele Uniunii Social Liberale, pentru că au respins proiectul de hotărâre promovat de opoziția locală prin care se cerea ca administrația municipală să se constituie parte civilă în procesul în care primarul Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată în „Dosarul Gloria”. Era vorba, în conformitate cu estimările procurorilor anticorupție, despre un prejudiciu pe care primarul l-ar fi adus bugetului local în valoare de aproape 4,9 milioane de euro, bani care, în lipsa unei hotărâri de Consiliu Local prin care deliberativul municipal să se constituie parte civilă în proces, nu ar fi putut fi recuperați de la acesta.

Cum au fost duși de nas consilierii PSD și PNL

Disputele legate de desfă­șu­rarea acestui proces au început încă de la sfârșitul lunii septembrie 2013, când consilierii locali ai opoziției – Partidul Democrat Liberal și Partidului Poporului-Dan Diaconescu – au contestat propu­nerea de numire a unui jurist al Primăriei care să reprezinte interesele Consiliului Local Municipal în dosarul penal în care primarul Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată. Conform acestora, delegarea juristului Elena-Cristina Coroian în respectiva calitate reprezenta un clar conflict de interese, întrucât aceasta era nevoită să repre­zinte interese antagonice cu ale șefului său direct, primarul Boșcodeală, într-un proces în care acesta din urmă avea calitatea de inculpat.

Imediat după ce Direcția Națională Anticorupție a făcut public rechizitoriul întocmit pe numele primarului Boșco­dea­lă, acesta a convocat o în­tru­nire informală a consilierilor locali pe parcursul căreia a încercat să le aducă argumente prin care să-și susțină nevinovăția. Pe parcursul acestei întâlniri, atât el, cât și juristul Elena-Cristina Co­roian, le-au adus la cunoștință că legea le permite să inițieze un proiect de hotărâre prin care municipalitatea să se constituie parte civilă în proces, pentru recuperarea prejudi­ciului în cazul în care primarul va fi găsit vinovat. Ce nu le-au spus, însă, cei doi, a fost faptul că, în conformitate cu prevederile noului cod penal, acest lucru nu este opțional, ci obligatoriu.

Pentru ședința ordinară din luna octombrie 2013, consilierii Partidului Demo­crat Liberal și ai Partidului Poporului-Dan Diaconescu au inițiat un asemenea proiect de hotărâre, care, însă, a picat în urma votului politic al consilierilor Partidului Social Democrat și Partidului Național Liberal, pe atunci aflați în alianța socialistă Uniunea Social Liberală.

Ce consilieri au dat cu subsemnatul la DNA

Timp de două zile procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești i-au audiat, în calitate de martori, pe consilierii locali PDL și PP-DD aflați în funcție la momentul respingerii proiectului de hotărâre prin care municipalitatea s-ar fi constituit parte civilă.

În conformitate cu legislația în vigoare, aleșii locali răspund penal și material pentru fiecare vot pe care îl dau în ședințele în plen în care ar trebui să reprezinte interesele comunității. Drept pentru care au urmat zile fier­binți pentru foștii viceprimari PSD Fă­nică Bârlă și Sebastian Ra­du, pentru consilierii social-de­mocrați Mihai Anica, Alexan­dru Dunel, Aurel Gubandru, Victor Ioniță, Daniel Lambru, Gabriel Mihalașcu și Constantin Musceleanu, precum și pentru aleșii liberali Constantin Ionescu, Liviu Nicoară și Vasile Olariu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare