Venera DONE,
Librar Cărturești Buzău
,,Testamentele”, publicat în 2019, este continuarea romanului de succes ,,Povestea slujitoarei”, al autoarei Margaret Atwood. Autoarea a scris „Testamentele” în paralel cu ecranizarea primului volum, orientând producătorii cu privire la destinele personajelor sale. Cartea a fost propusă pentru premiul Fiction Book of the Year 2020 la British Book Awards, lucru așteptat în urma premiilor acordate primului volum (Booker Prize, Nebula Award, Arthur C. Clarke, Prometheus, Commonwealth Writers’ Prize).
În universul distopic, patriarhal și teocrat, conturat de autoare, femeia este redusă la tăcere, fiind lipsită de dreptul la opinie. Nu îi este permis să citească, deoarece „cărțile sunt nocive, pline de lucruri interzise”. (Atwood, p. 242) Din acest motiv, în Galaad nu există anunțuri scrise, ci doar afișe și panouri ilustrate.
În statul Galaad, nume atent ales, evocând imaginea orașului antic cu același nume din Vechiul Testament, femeia nu este nimic mai mult decât un obiect și este atent repartizată categoriei de care aparține. „Mătușile” se află în vârful ierarhiei galaadiene, fiind cele care renunță la dreptul lor la căsătorie și la familie, adoptând o viață monahală, urmate de soții, care se ocupau de creșterea copiilor și de aspectul casei, slujitoarele Martha, cărora le erau atribuite treburile casnice, și slujitoarele, aduse într-o casă doar cu scopul de a procrea.
Povestea este surprinsă din trei perspective, prin intermediul a trei personaje foarte diferite unul de celălalt, care contribuie la întregirea imaginii statului Galaad. Pe de o parte, cititorul urmărește un personaj puternic, disimulat și sigur pe sine, care este a doua forță în Galaad, în umbra Comandantului Judd. E vorba de o femeie foarte isteață și alunecoasă, care are capacitatea de a ieși din tot felul de situații delicate, cu tact, lăsându-i pe alții să tragă ponoasele pentru faptele sale. Pe de altă parte, celelalte două perspective aparțin unor fete de vârste apropiate, dar extrem de diferite. Una dintre ele este captivă în Galaad, reprezentanta unei pături sociale mai bogate, tatăl său fiind comandant, iar cealaltă trăiește în Canada în libertate, putând fi orice își dorește. Acești doi poli opuși se vor uni pentru a duce la capăt misiunea care i-a atras ca un magnet, dezvăluind un secret care va duce la prăbușirea Galaadului.
Un stat totalitar nu poate triumfa multă vreme, deoarece luptele pentru putere și corupția îl macină din interior. Acest fenomen poate fi observat și în romanul de față, unde spionajul și duplicitatea unor personaje contribuie la declinul statului. Așadar, un aspect interesant al umanității este libertatea conștiinței și consecințele încălcării acesteia. Un drept natural al individului ar trebui să fie libertatea de conștiință, libertatea fluxului de idei și opinii. De multe ori, în istorie, restrângerea dreptului la opinie sau gândire liberă a dus fie la distrugerea identității individului, fie la înverșunarea mai aprigă a lui împotriva opresiunii. Cauza măcinării din interior a Galaadului a fost tocmai nevoia de exteriorizare a categoriei aflate sub opresiune.
