Continuă dezbaterile privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), decizie care a implicat numeroase discuții și controverse între partide și chiar între instituții.
Secția specială a fost înființată în 2018, în guvernarea PSD, de către fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, parte a atacului asupra Justiției din perioada Liviu Dragnea. Contestată de la bun început de majoritatea magistraților, dar susținută de Consiliul Superior al Magistraturii, secția a fost repudiată de Comisia Europeană și de Curtea Europeană pentru Justiție (CJUE), care au cerut desființarea ei
Până la finalul lunii octombrie a anului trecut, SIIJ a cheltuit peste 24,58 de milioane de lei, scrie HotNews, citând datele furnizate de Parchetul General. Din acestă sumă, peste 19,2 milioane de lei au fost pentru salariile procurorilor, ofițerilor și a personalului auxiliar.
SIIJ nu dispare, SIIJ se transformă
Cu toate că proiectul de desființare a Secției speciale a fost adoptat de Parlament la sfârșitiul lunii februarie, iar legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohanis la începutul lunii martie, treburile par a se complica, mai degrabă, decât a se lămuri.
Aceasta pentru că desființarea SIIJ va fi urmată de reînființarea unei structuri similare în organigrama Parchetului General, iar Direcția Națională Anticorupție este complet scoasă din schema instrumentării dosarelor care îi vizează pe magistrați. Noua structură va avea 42 de procurori, din care 12 vor funcționa la centru și 30 în țară. Cei din urmă vor fi desemnați din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, de șefii acestor instituții.
Reprezentanții Uniunii Salvați România au susținut că proiectul depus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, este, de fapt, o „reînființare” a Secției și au atacat proiectul la Curtea Constituțională, care a respins sesizarea, considerând-o ca fiind neîntemeiată. Cu toate acestea, USR nu se lasă, iar lunea trecută aceștia au cerut demisia ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, susținând că și opinia Comisiei de la Veneția, organul consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, confirmă faptul că SIIJ nu a fost desființată, ci doar reorganizată.
„Comisia de la Veneția confirmă în avizul publicat astăzi (luni, n.r.), ceea ce a susținut USR în cadrul dezbaterilor din Parlament: SIIJ nu a fost desființată, ci doar reorganizată, în timp ce au fost puternic știrbite competențele DNA și DIICOT. Pentru toate aceste motive, dar și pentru că a refuzat să aștepte avizul Comisiei de la Veneția, ministrul Cătălin Predoiu trebuie să-și prezinte demisia de urgență, iar dacă nu o face, se impune demiterea lui. La rândul său, președintele Klaus Iohannis, cel care a girat guvernul PSD-PNL, dar și lovitura dată luptei anticorupție și Justiției din România, trebuie să explice românilor de ce calcă pe urmele lui Liviu Dragnea”, se arată într-un comunicat transmis de USR și citat de Agerpres.
Potrivit aceleiași surse, Comisia de la Veneția își exprimă în aviz regretul față de „graba” cu care legea privind desființarea SIIJ a trecut prin Parlament și a fost promulgată și recomandă restabilirea competențelor parchetelor specializate DNA și DIICOT pentru a investiga și a urmări și infracțiunile din competența lor săvârșite de judecători și procurori.
„Desființarea SIIJ nu ar trebui să fie un scop în sine. Obiectivul desființării SIIJ ar trebui să fie acela de a asigura o mai mare eficacitate în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor – cel mai important corupție – comise de judecători și procurori. Este improbabil ca o structură de procurori nespecializați la nivelul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a celor de pe lângă curțile de apel să fie mai bine poziționată pentru a desfășura cercetări asupra acuzațiilor de corupție ale judecătorilor și procurorilor decât structura specializată existentă DNA”, se arată în avizul citat de USR.
Pe la casele lor
Din componența SIIJ făceau parte șase procurori: Adina Florea, Mihaiela Iorga Moraru, Sorin Eugen Iasinovschi, Adina Petrescu, precum și buzoienii Marin Nicolae și Nicolae Adelin Mihăilă. Odată cu adoptarea proiectului de lege privind desființarea Secției speciale de către Senat, procurorii de la această secție vor pleca la parchetele de unde veniseră, primele decizii ale CSM în acest sens fiind luate pe 17 martie.
Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru va activa, pentru o perioadă de șase luni, la Parchetul General, după cum se arată în decizia CSM, deși, în prima fază, magistrații au decis ca procuroarea să se reîntoarcă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, schimbându-și decizia în aceeași zi. Mihaiela Iorga Moraru a devenit cunoscută pe vremea când activa în cadrul DNA și a avut un conflict cu șefa ei, Laura Codruța Kovesi.
Ceilalți procurori de la Secția Specială vor pleca și ei la parchetele de unde au venit, astfel încât, Adina Petrescu va merge la Parchetul General, Vasile Silviu Ciocoiu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Adina Florea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, Nicolae Adelin Mihăilă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, iar procurorul buzoian Nicolae Marin a cerut eliberarea din funcție prin pensionare, ca și Sorin Eugen Iasinovschi.
Cine este Nicolae Adelin Mihăilă
Nicolae Adelin Mihăilă a fost numit procuror de execuție în SIIJ începand cu data de 21 octombrie 2019, iar în declarația de avere publicată pe site-ul CSM în 2021, acesta figura cu venituri din salarii de la Parchetul Tribunalului Buzău de 170.373 de lei, iar din salarii de la SIIJ de 42.879 de lei.
De asemenea, acesta mai apărea în declarația de avere cu un teren intravilan, dobândit în 2014, cu suprafața de 584 metri pătrați, din donație; o casă de locuit în Buzău, dobândită în 2014, din donație, cu suprafața de 45 metri pătrați și un apartament tot în Buzău, dobândit în 2014 prin cumpărare, cu suprafața de 58,22 metri pătrați. La capitolul autoturisme, procurorul buzoian figura cu un VW Golf, din 1979, trei autoturisme VW Passat, an de fabricație din 2002, 2004 și, respectiv, 2011, dobândite prin cumpărare. Adelin Mihăilă mai avea și conturi la Banca Transilvania, din 2008 (4.893 lei), din 2005 (4.450 euro) și din 2005 (8.342 lei). De asemenea, acesta avea conturi la ING Bank, din 2009 (25.040 lei), dar și la Trezoreria municipiului Buzău, din 2012 (380.000 de lei).
Procurorul Nicolae Marin pleacă din sistem
Celălalt buzoian, Nicolae Marin, a ales să părăsească sistemul odată cu desființarea SIIJ, formulând, la Secția pentru procurori a CSM, cerere de eliberare din funcție prin pensionare. Acesta pleacă la pensie din poziția de adjunct al SIIJ. „Și trebuie spus că Marin este considerat în rândul magistraților drept unul dintre principalii responsabili ai eșecului SIIJ, fiind suspectat că a blocat o serie de dosare extrem de importante”, scrie luju.ro.
Nicolae Marin figura în declarația de avere cu un venit anual încasat de 342.750 de lei, vouchere de 1.450 lei și drepturi salariale obținute prin hotărâri judecătorești (de la Judecătoria Buzău) de 174.166 de lei.
În declarația de avere mai apar terenuri în Costești, în intravilan, din 2007, 2008 și 2010, în suprafață de 3.304 metri pătrați, dobândite prin cumpărare; un tren agricol în suprafață de 1,08 hectare, dobândit în 1998 și 2007, prin cumpărare și un teren intravilan dobândit în 2018, cu suprafața de 729 metri pătrați, din cumpărare. La capitolul clădiri, acesta avea un apartament în municipiul Buzău, în suprafață de 86 metri pătrați, dobândit în 2003, prin cumpărare și o casă de locuit în Costești, dobândită în 2011, cu suprafața de 200 metri pătrati, prin construire.
În ceea ce privește autoturismele, procurorul buzoian avea un VW Passat TD1 din 2002 și un Audi Q5, din 2016, dob#ndite prin cumpărare. Depozitele bancare ale buzoianului erau la Banca Transilvania, deschis în 2018, în valoare de 55.400 de euro, un credit la Banca Transilvania, deschis în 2008, scadent în 2023, în valoare de 120.000 CHF (inițial) și un alt credit deschis în 2018, scadent în 2020, de 70.000 lei (inițial).
