Cazul patronului de alimentară care a agresat polițistul ce i-a cerut să poarte mască, pe masa judecătorilor

Patronul unui magazin alimentar din cartierul Micro XIV, care luna trecută a agresat un polițist în timpul unui control cu privire la respectarea măsurilor de protecție sanitară în contextul COVID 19, a fost trimis în judecată pentru ultraj.

La începutul lunii trecute, la controlul efectuat de polițiști au fost găsite o serie de nereguli cu privire la portul măştii de protecţie în incinta magazinului prin faptul că personalul societăţii fie nu purta mască, fie era purtată necorespunzător.

Poliţiştii au adresat recomandări pentru a se conforma prevederilor legale. Administratorul societăţii areacționat însă agresiv și l-a îmbrâncit pe unul dintre polițiști.

Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, din municipiul Buzău, a fost sancţionat contravenţionale conform Legii 61/1991 și Legii 55/2020, pentru refuzul de a se legitima și pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală.

Totodată, față de buzoian s-a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore sub aspectul săvârșirii infracţiunii de ultraj. Miercuri a fost prezentat instanței cu propunere de prelungire a măsurii controlului judiciar, judecătorul de cameră preliminară menținând măsura preventivă.

Patru dosare de ultraj în instanță în acest an

De la începutul anului, patru dosare pentru ultraj și unul pentru ultrajul contra bunelor moravuri au fost trimise spre soluționare la Judecătoria Buzău. Unul dintre ele a fost deja finalizat cu o condamnare cu suspendare.

În acest caz eeste vorba despre un tânăr de 22 de ani care în decembrie anul trecut a lovit un polițist trimis să aplaneze conflictul pe care acesta îl avea cu o familie, generat de un presupus furt a unui telefon mobil. Agentul de poliție a încercat să îl imobilizeze, însă când s-a ridicat de la sol, agresorul  l-a prins cu putere cu mâna dreaptă de gât iar cu mâna stângă i-a smuls insigna de identificare din piept, rupându-i uniforma iar ulterior, l-a lovit cu pumnul în spate. Tânărul nu s-a potolit ci a continuat cu amenințări implicite și explicite adresate agentului de poliție. Pentru fapta sa, instanța l-a condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare cu obligarea la prestarea de muncă în folosul comunității la Urbis Serv sau RER Ecologic Service. Polițistul s-a ales cu 1000 lei despăgubiri pentru paguba suferită. Decizia a rămas definitivă prin neapelare.

De asemenea, o tânără care a lovit cu mașina un polițist pe motocicletă, care îi făcuse semn regulamentar să oprească, a fost arestată preventiv pentru ultraj. Dosarul nu a fost trimis încă în instanță. Decizia de menținere a șoferiței în arest preventiv a fost însă luată “pentru a nu se crea neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică”.

“Această cauză trebuie să constituie totodată un obiect de reflecție pentru toți conducătorii auto care participă la trafic, în scopul responsabilizării acestora și al conștientizării faptului că sistemul de justiție și societatea în general receptează ca fiind de o gravitate deosebită orice activitate în care este acceptată chiar indirect punerea vieții în primejdie. Slăbirea autorității statului este resimțită de populație și chiar criticată de aceasta, iar perpetuarea acestei stări de fapt generează o stare de disconfort social, diminuează capacitatea de aplicare a legii, de către organele în drept și aduce grave prejudicii în ceea ce privește încrederea în instituțiile de aplicare a legii. De aceea, în situația de față, se impune o reacție a autorităților pentru a nu se crea neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, precum și pentru crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.”, se precizează în motivarea Curții de Apel Ploiești a deciziei de respingere a contestației la arestarea preventivă. Extrasul din considerentele hotărârii au fost publicate pe pagina de facebook a Sindicatului Europol.

Cum încurajează legea agresiunile față de oamenii legii

În România, haina statului şi, în mod special, uniforma de Poliţie a avut de suferit în ceea ce privește impunerea respectui în stradă. S-a ajuns aici din cel puţin două motive: pe de o parte lipsa de profesionalism a unor poliţişti, dovedit prin acțiuni în stradă contestate, şi o lege inechitabilă, favorabilă cetăţeanul care atacă uniforma.

Ambele motive au consecinţe extrem de grave în societate. Concluzia este una singură – Poliţia este slăbită, nu mai este credibilă, ca atare nu impune respect, iar cetăţeanul de rând îşi permite, cu ajutorul legilor permisive, să scuipe la propriu uniforma. În România, Codul Penal în vigoare condamnă sever poliţistul care atactă cetăţeanul potenţial infractor, în schimb cetăţeanul care atacă un poliţist aflat în exercitarea funcţiei scapă cu pedepse simbolice.

Ultrajul, adică jignirea, ameninţarea, lovirea unui funcţionar public care se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu este considerată de legislaţia în vigoare din România o faptă care să implice pericolul social.   Ca atare, cetăţeanul care înjură sau ameninţă cu moartea un poliţist nici măcar nu este arestat preventiv, poate cel mult reţinut pentru 24 de ore. Pedepsele pentru ultraj  sunt atât de mici, încât de multe ori, poliţiştii renunţă să ceară mandat de arestare prevenitivă pe numele unei persoane care i-a ameninţat. Cum este pedepsit ultrajul Pentru că se apreciază că faptele care sunt pedepsite cu pedepse sub trei ani de zile nu reprezintă un pericol social deosebit, iar poliţistul nici măcar nu mai poate să meargă să ceară mandat de arestare. În cazul concursului de infracțiuni, pedeapsa este închisoare este de cel mult 3 ani.

Pedepsele pentru ultraj se calculează astfel: dacă un cetăţean ameninţă cu bătaia un poliţist aflat în timpul serviciului, judecătorul reţine pedeapsa pentru ameninţare, adică închisoare de la trei luni la un an sau amendă. Pentru că victima este un reprezentant al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, limitele de pedeapsa se măresc cu o treime, adică autorul faptei riscă o pedeapsă de la patru luni la un an şi patru luni. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazurile grave, soldate cu rănirea poliţistului sau chiar cu decesul lui. Judecătorul reţine fapta de omor, pentru care limitele de pedeapsă sunt de la 15 la 25 de ani sau detenţie pe viaţă, iar dacă victima este un funcţionar public aflat în exercitarea serviciului, limitele de pedeapsă cresc cu o treime.

În cazul de mai sus, limita de pedeapsă a fost scăzut pentru că inculpatul și-a recunoscut vinovăția și nici nu avea antecedente penale.