Reorganizarea administrativ-teritorială reprezintă un subiect amplu dezbătut de la o vreme. Este clar că este necesară o reformă administrativ-teritorială, pentru că realitatea din prezent nu mai corespunde cu situația din anii ’60, atunci când actuala împărțire administrativ-teritorială a fost gândită.
Cu toate acestea, există obstacole majore în calea reorganizării. Unul dintre ele ține de desființarea a numeroase locuri de muncă la stat. Actualele propuneri vizează, între altele, reorganizarea satelor și comunelor care au sub un anumit prag de locuitori. Datele arată că în prezent aproximativ 30 la sută dintre comune au sub 2.000 de locuitori. Lucrul acesta se datorează migrației, dar și a îmbătrânirii populației. Natalitatea nu mai este la nivelul din perioada comunistă, prin urmare declinul populației reprezintă un fenomen previzibil.
O problemă majoră ține de faptul că dacă aceste comune și sate sunt desființate prin comasarea cu alte comune sau sate, astfel încât să avem un număr mai mare de locuitori, automat vor fi desființate numeroase funcții de primari și consilieri locali. Proporțional, aproximativ 30 la sută dintre actualii angajați ai administrațiilor locale din comunele României își vor pierde locurile de muncă. Or acest lucru nu reprezintă doar o problemă pentru recalificarea acestor persoane și integrarea lor pe piața muncii din România, dar și pentru partidele politice care în felul acesta riscă să își piardă membri loiali. În actualul context, cele mai afectate partide vor fi cele de la guvernare, respectiv PSD și PNL. Aceștia au cei mai mulți edili în teritoriu.
La alegerile locale din 2020, Partidul Social Democrat a obținut 1.362 de primari la nivel național și 13.820 de consilieri locali. Cei mai mulți primari se află în satele și comunele din România. O scădere de aproximativ 30 la sută a numărului de primari (proporțional cu numărul de sate și comune din România cu mai puțin de 2.000 de locuitori) ar însemna pierderea a 408 primari. La nivelul consilierilor locali, lucrul acesta s-ar traduce printr-o pierdere a 4.146 de aleși comunali.
Lucurile nu ar sta cu mult mai bine nici pentru Partidul Național Liberal. La alegerile din 2020, PNL a obținut 1.232 de primari și 14.182 de consilieri locali. Din nou, o scădere cu aproximativ 30 la sută a numărului de primari ar însemna pierderea a 369 de primari, plus sau minus, ceva mai puțin decât PSD, dar tot o cifră impresionantă. În ceea ce privește consilierii locali, PNL ar rămâne fără 4.254 de oameni, ceva mai mult decât PSD.
Așadar, partidele aflate la guvernare au motive serioase să se gândească de două ori înainte de a desființa comune și sate cu o populație de sub 2.000 de locuitori, ținând cont de ponderea acestora la nivelul țării.
Pe de altă parte, este de înțeles de ce partidele mai mici din opoziție, precum Uniunea Salvați România și Alianța pentru Unirea Românilor, cer insistent această reformă. Ele ar fi prea puțin afectate, deoarece nu au un număr atât de mare de primari în teritoriu. AUR, de pildă, nu are niciun primar în vreo localitate cu mai puțin de 2.000 de locuitori, prin urmare nu ar pierde nimic. USR are 39 de primari la nivel național, majoritatea în orașe. Dar, chiar păstrând proporțiile, USR ar pierde cel mult 11 primari, adică de 37 de ori mai puțin decât PSD și de 33 de ori mai puțin decât PNL. În aceste condiții nu este de mirare că AUR și USR vor atât de mult reorganizarea administrativ-teritorială. În final vorbim despre un calcul politic la rece.
Care este situația la Buzău
La nivelul județului Buzău, 22 de comune cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar dispărea de pe hartă: Bălăceanu, Blăjani, Boldu, Bozioru, Cănești, Chiliile, Cilibia, Colți, Cozieni, Florica, Largu, Mărgăritești, Murgești, Odăile, Pardoși, Racovițeni, Robeasca, Sărulești, Scutelnici, Unguriu, Vâlcelele și Valea Salciei.
Dintre acestea, una are primar al Partidului Mișcarea Populară (Colți), două ai Partidului Național Liberal (Pardoși și Scutelnici), iar restul de 19 ai Partidului Social Democrat.
