Parchetul General a făcut public marți, 16 august, în premieră, primul volum din rechizitoriul „Dosarului Revoluției”, motivând interesul ridicat pentru „un moment de maximă importantă din istoria României”. În documentul de 340 de pagini, procurorii i-au trimis din nou în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu, pe Gelu Voican Voiculescu și pe generalul în retragere Iosif Rus, fost comandat al aviației militare, pentru infracțiuni contra umanității.
„Nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989”
Potrivit rechizitoriului procurorii au concluzionat că prezenţa teroriștilor în decembrie 1989 nu a fost probată în niciunul dintre „miile de dosare” instrumentate în timp.
„Prin coroborare cu celelalte probe ale dosarului, concluzia este aceeaşi. După 22 decembrie 1989, orele 16.00, focul fratricid a cauzat survenirea de decese şi răniri. Nu există probe apte să demonstreze că în intervalul 22-30 decembrie 1989 au existat teroriști sau orice altă forţă care să desfăşoare acţiuni ostile revoluției şi revoluţionarilor. Analiza tuturor declaraţiilor martorilor şi persoanelor vătămate (mii de declaraţii) referitoare la intervalul 22-30 decembrie 1989 relevă că mulţi dintre cei audiaţi (militari şi civili) au relatat că în acest interval de timp au luptat, sub o formă sau alta, cu «teroriştii». Cu toate acestea, analiza în mod logic şi loial a întregului probator al dosarului relevă că, sub imperiul psihozei securist-teroriste, aceste persoane au apreciat în mod viciat situaţiile concrete în care s-au aflat. Realitatea este că nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989”, se precizează în rechizitoriul trimis instanţei.
Anchetatorii arată că, pentru edificarea asupra stării de fapt din intervalul 22-30 decembrie 1989, a fost administrată ca probă inclusiv sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare, în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, întocmită de Secţia Parchetelor Militare. „Această analiză stabileşte în mod pertinent că psihoza securist-teroristă şi focul fratricid au fost cauzele deceselor şi vătămărilor din intervalul 22-30 decembrie 1989. Nu au fost indicate persoanele care au generat şi întreţinut psihoza (materialul fiind întocmit în 1994, când la putere se aflau tocmai cei care ar fi trebuit traşi la răspundere pentru inducerea în eroare), însă s-a argumentat fără dubii că psihoza a apărut şi a fost amplificată de persoanele care au avut intervenţii televizate şi care au emis comunicate. Sinteza s-a întemeiat pe analiza temeinică a unui număr de 2.317 cauze penale având ca obiect uciderea sau rănirea unor persoane. Stările de fapt reţinute prezintă o importanţă majoră, mai ales că cercetările au fost făcute la relativ scurt timp după derularea evenimentelor. De asemenea, sinteza a stabilit fără echivoc faptul că în decembrie 1989 nu au existat terorişti. Existenţa acestora nu a fost probată în niciunul din miile de dosare instrumentate în timp”, mai menţionează procurorii.
În rechizitoriu se mai arată că fosta Securitate a ştiut „exact” unde se aflau soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu după fuga lor cu elicopterul în 22 decembrie 1989 şi nu a încercat să îi salveze înainte de procesul în urma căruia au fost condamnaţi la moarte. Potrivit martorilor, au existat mai multe tentative de asasinat împotriva soților Ceaușescu înainte de „falsul proces”.
Procurorii au mai concluzionat că aşa-numitul „grup Iliescu”, care a preluat puterea politică în România în decembrie 1989, a avut ca scop înlăturarea fostului dictator Nicolae Ceauşescu, dar menţinerea țării în sfera de influenţă a fostei Uniuni Sovietice.
47 de buzoieni morți la Revoluție
Și județul Buzău a plătit, în decembrie 1989, tributul de sânge după cu fuga cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu. 48 de morți, dintre care 25 în municipiu, este numărul victimelor din zilele fierbinți ale revoluției din decembrie 1989. În cele trei zile de confruntare armată au murit revoluţionari, militari care credeau că se apără de terorişti, dar şi oameni simpli, surprinşi în schimburi de focuri.
În zona municipiului Buzău, cele mai intense lupte soldate cu decese s-au purtat în Bariera Ploieşti. Dinspre cimitirul Eroilor, mai precis de la unitatea militară din zonă, se trăgea intens spre celelalte unităţi, situate de cealaltă parte a străzii Unirii, iar militarii de acolo au răspuns pe măsură.
La Fabrica de mase plastice „Chimica”, actuala „Romcarbon”, muncitorii din cadrul gărzilor patriotice instalaseră o mitralieră. Sub influenţa băuturilor alcoolice, aceştia trăgeau în toate autovehiculele ce păreau suspecte.
De altfel, cei mai mulţi buzoieni au murit răpuşi de rafalele celor care au primit arme, nu puţini la număr şi majoritatea sub influenţa băuturilor alcoolice, dar şi a militarilor în termen, slab instruiţi, în locul instrucţiei ei fiind trimişi la muncile câmpului. Pe fondul isteriei create în acele zile, cum că teroriştii au fost activaţi pentru a apăra regimul Ceauşescu, militarii trăgeau în tot ce li se părea suspect.
În total, 47 de buzoieni au murit în Revoluţia Română din 1989. 25 dintre aceştia au murit pe raza judeţului Buzău, iar ceilalţi 22, în Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Târgovişte şi Timi-şoara. Alţi buzoieni, militari sau studenţi, și-au pierdut viața în alte zone ale țării. Numai în luptele de la Aeroportul Otopeni au murit cinci buzoieni: Grigore Florin, militar în Târgovişte, paraşutiştii Traian Ilieş şi Laurenţiu Purcherea şi doi elevi de la Școala militară din Câmpina, Cătălin Pătulea şi Viorel Samoilă.
Televiziunea Română a fost un alt punct de pe harta Revoluţiei unde au fost uciși mai mulți buzoieni. Râmniceanul Costel Dan a fost împuşcat în timp ce urca un rănit într-o salvare. Daniela Fercu a murit la vârsta de 25 de ani, împuşcată în tâmplă. La fel a murit şi Petre Caraliu, care plecase să apere televiziunea. Pe troiţa ridicată acolo se mai află numele unui alt buzoian, Stănică Vâlculescu, mecanic la uzinele 23 August.
Martirii buzoieni ai Revoluţiei Române:
Dumitru Alexandru, Pavel Androne, Vasile Antemir, Costică Apostoiu, Vasile Apostol, Valerică Bălan, Anton Baltac, Stroe Bobeş, Petru Bogdan, Diogene Burlacu, Traian Buzea, Petre Caraliu, Romeo Ciocârlan, Florica Ciortan, Alexandru Ciulin, Ion Constantin, Nicolae Cristea, Florin Cristian, Costel Dan, Costel Dascălu, Titi Dumitrache, Daniela Fercu, Iulian Florin, Dorin Hagima, Gheorghe Iacob, Traian Ilieş, Maricel Luiuz, Dorel Mănăilă, Săndel Marin, Alexandru Marinescu, Ştefan Mocanu, Mircea Munteanu, Ion Pălădoiu, Cătălin Pătulea, Laurenţiu Purcherea, Viorel Samoilă, Costel Stan, Maria Tătăranu, Nicolae Tisăianu, Aurel Toader, Iulian Toader, Gheorghe Tudor, Stănică Vâlculescu, Constantin Vlad, Vasile Voican, Constantin Voinea şi Nicolae Zaharia.
