Actualitate

Câți buzoieni au ales să-și părăsească locurile natale în ultimii zece ani

Buzăul, un județ căruia îi pleacă locuitorii

Băile Herculane este orașul din România care a pierdut în ultimii zece ani aproape 20 la sută din locuitori, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În anul 1992, evoluția populației orașului a cunoscut un maxim, atunci când 6.340 de persoane s-au stabilit în Băile Herculane. Această perioadă a corespuns cu perioada de cea mai frenetică dezvoltare economică și turistică a stațiunii. Dar, pe măsură ce anii au trecut, capacitatea de dezvoltare a orașului a devenit tot mai redusă, iar acum are „o capacitate viitoare redusă de dezvoltare a economiei locale. Surplusul populației active va fi generat prin navetism regional sau prin noi stabilirii în stațiune în momentul finalizări patrimoniului construit”, spun reprezentanții Primăriei Băile Herculane.

Aceștia sunt de părere că prin finanțarea sistemului de turism SPA, orașul ar putea să ajungă să se dezvolte la dimensiunile de odinioară. Doar că, în Strategia de dezvoltare locală 2021-2027, edilii admit că „populația încă regretă majoritar perioada de înflorire din perioada comunistă și, deși este interesată, nu participă la efortul de regenerare al orașului Băile Herculane, fiind, înainte de toate, influențată de impactul crizei și instabilității economice și dificultățile tranziției. Valoarea economică pe care o poate aduce turismul nu este conștientizată de actorii locali, în contextul unui nivel antreprenorial limitat, unei abordări limitat individualiste și a lipsei unei strategii de marketing profitabile. La nivelul planificării strategice este în fază de elaborare un nou Plan Urbanistic General pentru Băile Herculane, corelat cu strategiile teritoriale și de dezvoltare economică relevante. Stațiunea încearcă să renască, iar autoritatea locală a pornit demersul de a aduce împreună «agenții schimbării», fiind motorul capitalizării beneficiilor eforturilor și oportunităților într-un efort conjugat”.

Dacă Băile Herculane este orașul din care locuitorii aleg să plece în masă, la polul opus le găsim pe cele a căror populație „explodează”. Astfel, după Bragadiru și Popești Leordeni (zone limitrofe Capitalei), întâlnim Vasluiul, un oraș despre care nu ai zice că face parte dintre cele mai atractive ale țării. Explicația, în acest caz, este clară: un număr ridicat de cetățeni moldoveni își stabilesc reședința acolo. Ultimele statistici arată că un număr uriaș de locuitori s-au stabilit acolo. La ultimul recensământ, din 2011, populația Vasluiului număra 55.407 locuitori, iar acum are aproape de trei ori mai mult. Acest salt demografic, având în vedere că infrastructura este neschimbată, a fost posibil cu ajutorul moldovenilor care au ales să se stabilească acolo. Instituțiile își aruncă responsabilitatea de la una la alta, invocând că nu dețin statistici speciale pentru cetățenii moldoveni. Recunosc doar că numărul lor este foarte mare.

Judeţul Vaslui deţine cel mai mare punct de trecere a frontierei de la Estul României, Albiţa, iar aici sunt cele mai apropiate municipii de capitala Republicii Moldova, Chişinău. Acestea par să fie principalele motive pentru care moldovenii care obţin cetăţenia română aleg să-şi stabilească domiciliul în Vaslui.

În timp ce Vasluiul se bucură de primirea moldovenilor, fără multe sacrificii din partea autorităților, în județul Buzău lucrurile nu stau deloc bine. În ultimii zece ani, județul a pierdut aproape 9 la sută din locuitori, respectiv 8,52. Potrivit HotNews.ro, motivul pentru care oamenii aleg să plece din Buzău este reprezentat și de poziția, din punct de vedere geografic, a orașului. Regiunile extracarpatice sunt cele mai puțin dezvoltate, cele mai sărace județe fiind Botoșani, Iași, Suceava, Bacău, Vaslui, Vrancea, Buzău, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt și Mehedinți; această lipsă de dezvoltare este manifestată și în ceea ce privește produsele și serviciile culturale oferite. Județele cu nivel mediu-inferior de dezvoltare sunt situate majoritar în zona vestică a Moldovei, în banda care începe cu Suceava și merge continuu până în Vrancea, cu extindere în regiunile sudice prin Buzău, Dâmbovița și Vâlcea; maximul de dezvoltare socială se înregistrează în Sibiu, Brașov, Cluj, Timiș, București.

Majoritatea orașelor fac parte din categoria celor mici, cu populații între 5.000 și 20.000 de locuitori și doar opt orașe au peste 200.000 de locuitori, dintre care capitala București – circa două milioane de locuitori, oficial. Neoficial, numărul acestora ar depăși 3,5 milioane de locuitori. Județul Buzău are peste 400.000 de locuitori, în timp ce municipiul numără puțin peste 100.000 de locuitori, potrivit informațiilor de la ultimul recensământ, din 2021.

De ce pleacă oamenii din zonele în care locuiesc

Rețeaua urbană este compusă din orașe mici și mijlocii (aproximativ 90 la sută din totalul orașelor). Există și teritorii în care accesul la rețeaua urbană este deficitar, lucru care determină nevoia de întărire a unor localități cu rol de servire intercomunitară. Un alt motiv pentru care locuitorii aleg să plece din anumite orașe este și subdezvoltarea serviciilor comunitare, cum ar fi educația, sănătatea sau asistența socială. Zonele care sunt cel mai puțin dezvoltate în aceste domenii sunt Muntenia – lucru care întărește încă o dată migrația buzoienilor – și Oltenia și numai în secundar Moldova, care are o situația mai bună în domeniul educației și al asistenței sociale. Bucureștiul este de departe cea mai dezvoltată zonă a României sub aspectul serviciilor comunitare, de aceea zonele limitrofe orașului sunt magnet pentru populație. Chiar dacă Buzăul face parte din categoria orașelor în care educația, sănătatea și asistența socială nu sunt atât de dezvoltate cum sunt, de exemplu, în Capitală, în ultimii ani autoritățile au pus accent pe aceste trei domenii. De exemplu, secția de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Buzău se extinde și va fi una modernă, în timp ce pe partea de educație autoritățile buzoiene au adus, în premieră, un program de educație finlandeză dar și multe alte proiecte care să îi motiveze pe copii în alegerea meseriei viitoare și nu numai.

Articole similare