Câte hectare au fost afectate de secetă la Buzău

Suprafața totală afectată de secetă, comunicată la finalul săptămânii trecute de către Ministerul Agriculturii, este de 106.389 de hectare. 20 de  județe sunt afectate de seceta pedologică. Este vorba despre Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea. Situația suprafețelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate, mai anunță Ministerul Agriculturii.

În această situație, ministerul anunță că a luat mai multe măsuri, printre care constituirea unor comisii de constatare și evaluare a pagubelor, elaborarea mai multor proiecte pentru reabilitarea infrastructurii de irigații sau înființarea unor grupuri de lucru care să gestioneze efectele produse de schimbările climatice.

Alături de Vrancea, Buzăul se află printre județele cele mai afectate de seceta pedologică din acest an, fiind calamitate 45.000 de hectare dintr-un total de 67.000 de hectare cultivate cu cereale. Nu doar culturile de grâu și porumb au fost afectate, ci și cele de floarea-soarelui, motiv pentru care unii fermieri spun deja că uleiul va fi mai scump cu aproximativ 50 la sută față de cât este în prezent. Aceștia afirmă că vor recolta floarea-soarelui spre sfârșitul verii, însă nu vor avea ce trimite la export. Nici măcar necesarul propriu nu și-l vor putea acoperi.

Irigațiile fac diferența

Dacă în zona de est a județului Buzău nu se mai poate nimic din pricina lipsa irigațiilor, fermierii din partea de vest par a fi mai norocoși. De exemplu, un singur fermier a izbutit să își ude culturile de pe 3.500 de hectare folosind canalele de desecare pentru a uda. În anii ’90 a fost finalizată construirea barajului de la Siriu, iar lacul de acumulare ar fi putut iriga 50.000 de hectare. Din cele două canale amenajate atunci, doar cel de vest mai este funcțional. Acum, din cele 24.000 de mii de hectare care ar putea fi deservite de canalul de vest, sunt irigate doar 16.000. Seceta extremă pune presiune și pe administratorii lacului de la Siriu din care se asigură apă.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare Buzău a depus trei proiecte pentru finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență pentru construirea unui sistem nou care să folosească apă din canalul vestic pentru a iriga încă 10.000 hectare. Proiectele au fost însă respinse.

Pentru zona de est a județului Buzău, care e cea mai calamitată, s-ar putea folosi apă din canalul magistral al județului Brăila, dar este nevoie de investiții costisitoare și de durată.

Ministerul Agriculturii alocă 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigații, desecare și drenaj. Ministrul Agriculturii spune că trebuie ca, în următorii ani, să ajungem să irigăm 2,6 milioane de hectare de pământ agricol.

Seceta va afecta și următorul an agricol

Seceta extremă afectează producţiile agricole ale României din acest an, însă va avea impact şi asupra următorului an agricol, întrucât lucrările nu vor putea fi executate la timp şi de calitate, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

Culturile cele mai afectate sunt cele însămânţate în primăvara acestui an: porumb, floarea soarelui, soia, furajele, legumele, dar în egală măsură sunt afectate şi păşunile. Acesta a transmis că în prezent nu poate face estimări în privinţa suprafeţei afectate de secetă, aceste date urmând să fie anunţate de comisiile de constatare a pagubelor înfiinţate la nivel de judeţ.

„Sunt zone unde porumbul este compromis definitiv. Este bine că s-a permis recoltarea culturilor care sunt compromise şi utilizarea acestora drept furaj însă nu trebuie să uităm că România nu mai deţine şeptelul adecvat pentru consumarea acestor furaje. Ce poate să facă un fermier care recoltează 50 de tone de porumb furaj şi nu are animale? Credeţi că îl cumpără cineva? Toată presiunea acestor timpuri este pusă pe producătorul român, fie că este de cereale, lapte, carne, miere etc. El este cel obligat să piardă, procesatorii, depozitarii, furnizorii de inputuri sau marile lanţuri de magazine nici nu vor să audă de împărţirea riscurilor de pe filieră, ci vor să-şi menţină profitul neatins în aceste momente critice. Trist, însă adevărat! Nu ne putem hazarda să estimăm o suprafaţă afectată, considerăm că este bine să aşteptăm rezultatul comisiilor numite prin ordin de prefect la nivel de teritoriu, dar şi informările furnizate de comitetul interministerial proaspăt înfiinţat şi patronat de prim-ministrul Ciucă”, a adăugat Daniel Botănoiu.