Cât de mare este dorul de ducă în străinătate al medicilor buzoieni

Colegiul Medicilor din România (CMR) a publicat un studiu care arată că 36 la sută dintre medici sunt supuși riscului de burnout și au intenția de a pleca din țară. Şase din 10 medici cu vârste mai mici de 35 de ani au afirmat pozitiv o intenţie probabilă (40,3 la sută) sau una sigură (17,2 la sută) de a migra. Cea mai mare intenţie declarată de a migra s-a înregistrat în rândul medicilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4 la sută) şi Regiunea Sud-Est (29,6 la sută), apoi, cu cifre mai scăzute, dar similare, regăsim Regiunea Nord-Vest (28,1 la sută) şi Regiunea Nord-Est (28,2 la sută).

„Invitaţia de participare la studiu a fost trimisă de Colegiul Medicilor din România către întreaga populaţie de medici din ţara noastră. Chestionarul a fost administrat online, la nivel naţional, în prima parte a anului 2023. Eşantionul de respondenţi – 8.121 de medici – a fost ponderat pentru a reflecta structura populaţiei de medici în funcţie de gen, categorii de vârstă, regiunea geografică şi tipuri de specialităţi medicale”, a precizat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare.

„Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70 la sută dintre medici – este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a afirmat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

Peste o treime dintre medicii care au participat în cadrul studiului înregistrează scoruri mari, care indică o probabilitate mare de a manifesta clinic un sindrom de burnout, scorurile totale mari fiind dependente, într-o mare măsură, de componenta de epuizare (58 la sută). Procentul medicilor femei care au înregistrat scoruri ce se încadrează în cele două paliere de risc mare pentru burnout – crescut și foarte crescut – a fost semnificativ mai mare decât cel raportat în cazul bărbaților medici: 38 la sută, respectiv 31 la sută.

„Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situației actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realității cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere. Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenția declarată de migrație și cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70 la sută dintre medici – este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a afirmat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, în cadrul conferinței de presă.

Categoriile de vârstă cu risc crescut sunt reprezentate de medicii sub 35 de ani (47 la sută), respectiv cei cu vârsta cuprinsă între 36 și 49 de ani (41 la sută). Pentru cei de peste 50 de ani, procentele sunt de 32 la sută (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15 la sută (pentru cei cu vârste peste 65 de ani). Mai mult de jumătate dintre medicii din grupa specialităților ATI se află la risc ridicat (54 la sută), aceasta fiind urmată de grupa Oncologice (53 la sută), Pediatrie – interne (42 la sută) și Pediatrie-chirurgicale (37 la sută). Riscurile mari de a dezvolta burnout au înregistrat diferențe în funcție de regiunea geografică a medicului care a completat chestionarul. Riscul cel mai mare (38 la sută) s-a înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia. Valori mai reduse față de medie au fost raportate în regiunea Vest (32 la sută).

„Nu trebuie să omitem componentele emoționale, care în final, se soldează cu afectarea relației medic-pacient. Dacă privim doar procentual rezultatele unui astfel de scor, ar însemna că punem în centru medicul și privim doar această situație, dar ar trebui să punem în centru ambii parteneri, atât medicul, cât și pacientul. Altfel spus, suferința medicului se reflectă în suferința pacientului, ceea ce înseamnă că ameliorarea unor aspecte pe care le putem identifica în cadrul acestui studiu, care ar îmbunătăți condițiile de muncă ale medicului, cu siguranță se va reflecta atât în modul în care este tratat pacientul, cât și în percepția acestuia privind calitatea actului medical”, consideră dr. Radu Dumitrescu, membru în echipa de cercetare.

De ce ne pleacă medicii?

Motivele de migrație externă diferă în funcție de categoriile de vârstă din care fac parte medicii respondenți. Pentru cei sub 35 de ani, condițiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (24 la sută) și oportunitățile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilități, tehnologie, fonduri disponibile în străinătate (23 la sută) sunt cele mai importante. Între 36 și 49 de ani, acestea se mențin, însă cu un scor mai scăzut, 18 la sută, respectiv 15 la sută, acest procent înregistrându-se și pentru aspecte care țin de condiții de viață, familie, locuire şi oportunități educaționale pentru copii (15 la sută). Medicii peste 50 de ani se gândesc să plece din țară din cauza condițiilor directe de practică (18 la sută), argument urmat de recunoaşterea socială şi respectul resimțit față de profesia medicală (17 la sută). Acest din urmă aspect devine cel mai important (18 la sută), alături de condițiile salariale şi venituri (18 la sută), pentru medicii din categoria de vârstă peste 65 de ani.

Care este situația la Buzău

Spitalul Județean de Urgență Buzău se confruntă cu un deficit de medici încă de la începutul pandemiei de Covid-19, iar de atunci lucrurile parcă se înrăutățesc, în ciuda eforturilor făcute de către conducere în încercarea de a-i determina să rămână. Situația este gravă aici, lucru pe care îl arată și acest studiu realizat de Colegiul Medicilor. Avem doar 606 medici în Buzău, cam 1,5 medici la 1.000 de locuitori, lucru care ne plasează într-o zonă roșie pe harta României. Mai grav este că Buzăul se confruntă și cu exod intern al medicilor. Să nu uităm de cazul medicului neurolog, care a plecat de la Buzău la Spitalul de Urgență din Târgoviște, fiind printre medicii pe care conducerea s-a chinuit să îi aducă în echipa de acolo.

„În România sunt 55.000 de medici cu aviz de liberă practică, peste 50 la sută dintre aceşti medici sunt concentraţi în zonele universitare, adică Bucureşti, Dolj, Timiş, Cluj, Mureş şi Iaşi. 36 de judeţe împart 27.000 de medici. Avem trei judeţe cu sub 300 de medici şi zece judeţe cu sub 500 de medici. Cam ăsta este tabloul general în ţară. Avem două Românii – o Românie în care avem un exces de medici şi a doua Românie fără medici”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor din România.

El a precizat că România formează anual 4.000 de medici rezidenţi, dar numai 1.000 dintre aceştia rămân în ţară.

„În România sunt în jur de 3.800 de absolvenţi ai universităţilor de medicină, formăm în jur de 4.000 de medici rezidenţi pe an. Din nefericire, marea majoritate aleg să plece. Rămân în ţară în jur de o mie, o mie şi ceva. Va trebui să înţelegem de ce se întâmplă acest lucru. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate încearcă să rezolve anumite probleme, dar nu într-o manieră în care ar trebui să o facă. Aceste politici de sănătate trebuie să fie făcute cu cei care cunosc cu adevărat problemele. Noi, Colegiul Medicilor din România, am reuşit să avem echipe de profesionişti, care ştim ce se întâmplă, ştim exact nevoile. Din păcate, dialogul cu Casa Naţională nu este întotdeauna cel mai potrivit. În birourile Casei Naţionale lucrurile stau altfel decât în realitate”, a mai afirmat preşedintele Colegiului Medicilor.

El a precizat că medicina de familie este neatractivă, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are grijă să o menţină aşa.

„Medicina de familie este total neatractivă şi Casa Naţională are grijă să o menţină neatractivă. De ce? Pentru că este o birocratizare excesivă, medicul de familie este transformat într-un funcţionar public şi o finanţare deficitară. Casa poate să schimbe, e adevărat, dar din păcate la acest moment nu văd o intenţie certă. Sigur, a crescut finanţarea, ştiu argumentele lor, dar au doar percepţii. Am cerut nişte studii pilot, dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a mai declarat Daniel Coriu.