Cât costă onoarea pătată a unui fost șef din Poliția buzoiană

2.000 de euro pentru onoa­rea pătată a unui șef din Poliția buzoiană, amenințat cu moartea pe Facebook de un interlop, după ce polițistul i-a anchetat familia pentru spălare de bani. Individul a fost trimis și după gratii pentru o perioadă, însă pentru el acesta pare a fi un mod de viață.

Întreaga poveste datează din mai 2019, când Paul Eduard Pasăre, în timp ce se afla pe te­ritoriul Germaniei, l-a amenițat cu moartea pe rețeaua de socializare pe adjunctul de atunci al șefului Poliției municipiului Buzău pe linie de investigații criminale, Ionel Chiriac. ,,Io te împușc, io te omor mă, io am cinșpe ani de pușcărie și pe tine, tu esti prima mea victimă, care te mierlesc mă că io sunt invățat și io te mierlesc”, a scris interlopul, motivul supărării sale fiind cercetările întreprinse de Chiriac în dosa­rul penal pentru spălare de bani în care mai mulți membri ai familiei Pasăre au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

Nu era însă prima oară când individul îl amenința pe Chiriac. Pasăre a fost trimis în judecată după mai bine de un an, pentru ultraj, în stare de recidivă post-condamnatorie și pluralitate intermediară. Pe 23 martie, la primul termen de judecată, instanța a pronunțat sentința pe fondul cauzei, dat fiind că individul a cerut prin ­avocat judecarea în procedură simplificată, recunoscându-și fapta, pentru a beneficia astfel de o pedeapsă redusă cu o treime.

În fața instanței, inculpa­tul, având ultimul cuvânt, a precizat însă, pe de o parte, că era în stare de ebrietate, și că expresiile folosite nu erau îndreptate către polițist, iar pe de alta că a fost supărat pe Chiriac că acesta ar fi intrat peste tatăl său când era pe patul de moarte, să-l caute, deși știa că este stabilit în Germania.

Inculpatul a menționat că este de acord să despăgubească persoana vătămată, însă suma cu care s-a constituit aceasta parte civilă, de 10.000 de euro, este prea mare. Procesele verbale de redare a imaginilor video și planșele fotografice anexă au fost însă concludente pentru judecătorii de la Jude­cătoria Buzău care au dispus o pedeapsă de 2 ani și 11 luni de închisoare, date fiind condamnările anterioare neexecutate, și obligarea inculpatului la plata unor despăgubiri de 2.000 de euro drept daune morale pentru polițistul amenințat cu moartea.

Ionel Chiriac a deținut funcția de adjunct al șefului Poliției municipiului Buzău pe linie de investigații criminale din luna februarie 2012 și până la data pensionării, la scurt timp după ce a fost amenințat cu moartea de Eduard Pasăre, ulterior fiind numit directorul cancelariei prefectului în mandatul lui Leonad Dimian.

În calitate de adjunct al șefului Poliției municipiului Buzău, având aviz de poliție judiciară, a desfășurat activități investigative și de cercetare penală pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani de către membrii familiei Pasăre, dar și de către alte persoane, rude ale acestora. În această cauză s-a sesizat din oficiu în martie 2016, dosar în care a efectuat investigații specifice muncii de poliție, a efectuat audieri de persoane și alte activități de cercetare penală, dar și de cooperare polițienească cu autoritățile din alte state pentru documentarea activității infracționale transfrontaliere a membrilor familiei Pasăre. În urma anchetei, în mai 2018, un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău a emis rechi­zitoriul în această cauză, fiind trimiși în judecată mai mulți membri ai familiei Pasăre, dar și apropiați ai acestora, pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani, fiind instituite măsuri asiguratorii importante asupra mai multor imobile și autoturisme de lux aparținând familiei în cauză.

Din cauză că Eduard Pa­săre se afla pe teritoriul Germaniei la acel moment, fiind urmărit național și internațio­nal din cursul lunii mai 2016, având emis mandat de executare a pedepsei, în cazul său s-au efectuat cercetări într-un dosar disjuns, fiind efectuate unele investigații și cooperare polițienească cu autoritățile din Germania. Individul s-a gândit că, dacă îl amență pe investigator pe Facebook, acesta se va teme și va opri cercetarea.

„Expresiile utilizate de autor (…) erau apte a produce o stare de temere persoanei vătămate, având în vedere trecutul infracțional violent al inculpatului, arhicunoscut de persoana vătămată (în instrumentarea dosarului aceasta a luat cunoștință de condamnările anterioare, de modul de acțiune al inculpatului, de tipul acțiunilor săvârșite contra patrimoniului și de violență), faptul că pe numele său era emis mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, deoarece în contextul arătat anterior, amenin­țările nu erau simple vorbe ci conțineau și aspecte concrete (executarea unor pedepse, temeritate determinată de faptul că inculpatul este învățat cu detenția).

Situația de fapt astfel reținută s-a stabilit de către instanță prin coroborarea declarațiilor persoanei vătămate cu declarațiile inculpatului de recunoaștere și cu toate celelalte probe administrate în cauză, respectiv procesul verbal de redare a imaginilor video, materializate și în planșele foto de la dosar, dar și materialul probator și actele procesuale și procedurale întocmite de persoana vătămată în dosarul penal nr. 204/P/2016, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, care confirmă legătura dintre activitatea infracțio­nală, ce face obiectul prezentei cauze, și activitatea profesională a persoanei vătămate”, se precizează în soluția instanței.

Prin urmare, judecătorii au decis în consecință: „Prin urmare, instanța apreciază că fapta inculpatului care, pe o rețea de socializare, care dă posibilitatea accesării ei de foarte multe persoane, mai ales din cercul de prieteni ai inculpatului (anturajul acestuia) a proferat amenințări la adresa unui organ de poliție aflat în ­exercitarea atribuțiilor de serviciu și în legătură directă cu aceste atribuții, în condițiile în care acesta acționa pentru restabilirea ordinii de drept, prezintă un pericol social concret și deosebit, determinat și numai prin percepția publică creată că organele de urmărire penală pot fi timorate și silite să fie inactive prin astfel de amenințări, dar și de atitudinea inculpatului față de agenții sta­tului, chemați să restabilească ordinea”.

Cât despre suma acordată drept despăgubiri morale, judecătorul precizează că poli­țiștii trebuie să înțeleagă și să accepte riscurile la care sunt expuși: „Pentru a dispune astfel, în sensul stabilirii întinderii despăgubirii, instanța a apreciat că este neîndoielnic că fapta culpabilă a inculpatului de amenințare a fost de natură să cauzeze persoanei vătămate prejudicii de ordin moral, constând în suferințele psihice, însă întinderea repa­rației trebuie analizată în concret și prin prisma pregătirii speciale la care sunt supuși agenții statului, dar și la faptul că prin alegerea unei astfel de cariere, înțeleg și acceptă riscurile la care sunt supuși”.