Cât a câștigat Academia Română din exploatarea pădurilor de pe Penteleu în timp ce judecătorii încearcă să-i facă ordine în actele de proprietate

După doi ani și jumătate de proces, nu s-a reușit să se facă lumină în ceea ce privește situația terenurilor forestiere deținute de Academia Română pe Penteleu. De doi ani se fac și se completează expertize care ar trebui să ducă la reconstituirea dreptului de proprietate a forului academic pe un alt amplasament care să nu se suprapună altora retrocedate unor persoane fizice ori entități, cum ar Obștea Moșnenilor Buzoieni. Între timp însă, activitatea de exploatare forestieră a Ocolului Silvic Penteleu, al Fundației Patrimoniu aparținând Academiei Române, obține venituri importante pentru susținerea financiară a acțiunilor acesteia. Potrivit dării de seamă pe 2019 a activității Academiei Române, Ocolul Silvic Penteleu a obținut venituri de 4.913.000 lei anul trecut, din care 4.611.000 lei doar din exploatarea terenului forestier.

Amintim că, în 2018, după mai bine de zece ani de când la Judecătoria Pătârlagele s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al Fundației „Patrimoniu” a Academiei Române asupra terenurilor cu vegetație forestieră pe vechile amplasamente, în suprafața totală de 18.023,3 ha, situate în localitățile Gura Teghii, Nehoiu și Siriu, din județul Buzău, aceeași instanță desființează în parte sentința civilă pronunțată în 2007. Ulterior, instanța a admis în principiu ce­rerea de revizuire depusă de Academie în ceea ce privește suprafața de 4.400 hectare de teren forestier în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pe un alt amplasament, aflat în aproprierea celui vechi.

La începutul acestui an, Academia Română au cerut în instanță revizuirea hotărârii judecătorești care îi este favorabilă, prin care a fost împroprietărită cu peste 13.000 de hectare de teren, fiind deschise două acțiuni – una la Judecătoria Pătârlagele și una la Pitești – , astfel încât suprafețele care i-au fost retrocedate să nu se mai suprapună altora retrocedate unor persoane sau entități.

Din acest motiv, mai multe procese aflate mai ales pe rolul Judecătoriei Pătârlagele au fost închise prin renunțarea la judecată a părților, inclusiv cel deschis de Obștea Moșnenilor ziși de pe Buzău, care a cerut în instanță anularea tuturor documentelor prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate al Academiei asupra pădurilor de pe Penteleu.

Bătaie pe „aurul verde“ al Buzăului

Anterior anului 2018, Academia Română a deschis numeroase procese prin care a încercat obligarea autorităților competente să-i reconstituie dreptul de proprietate obținut în instanță pentru 18.023,3 hectare de pădure din județul Buzău. I-au fost restituite doar aproximativ 13.500 de hectare, iar pentru restanța de peste 4.400 de hectare, Academia s-a lovit de o puternică opoziție din partea autorităților Bu­zăului, care au spus că au motive solide să refuze restituirea.

În executarea sentinței civile din 2007, Academia Română a fost pusă posesie cu 13.565,35 ha-1.510,38 ha în localitatea Siriu, 11.908,31 ha în localitatea Gura Teghii și 146,66 ha în localitatea Nehoiu, primind și titlurile de proprietate pentru respectivele terenuri.

Cu toate acestea, deși au trecut peste nouă ani de la decizia în care a rămas irevocabilă hotărârea, cu privire la su­prafața rămasă de 4.457,95 ha, Comisia Județeană Buzău nu a emis un titlu de proprietate, iar Comisiile locale menționare au refuzat punerea în posesie, susținând că atât eliberarea titlului de proprietate, cât și punerea în posesie asupra terenurilor ar fi imposibile.

Abia în februarie 2018, printr-o adresă, Comisia  Ju­dețeană Buzău anunța Academia Română că pe supra­fețele cerute există titluri de proprietate emise anterior deciziei din 2008 corespunzătoare supra­feței pe care fusese reconstituit dreptul de proprietate al Fundației Patrimoniu și asupra căreia s-a refuzat eliberarea titlului și punerea în posesie. Fiind puși în fața acestui fapt, decidenții Academiei Române au hotărât să urmeze în instanță calea cea  mai simplă și favorabilă pentru a intra în posesia unor păduri în zona Penteleu, dat fiind că ani de zile s-a vorbit că dreptul de persoană îndreptățită la reconstituire al Academiei Române este îndoielnic, moșnenii contestând valabilitatea donațiilor surorilor Maican, dar și din dorința deblocării  serviciului public cu specific silvic, suspendat în 2017. Același este și interesul Obștii Moșnenilor care, de asemenea, a renunțat la acțiunile împotriva Academiei Române, inclusiv, la convinși că în situația în care pierdeau procesul erau expuși riscului să plătească daune interese Academiei Române. Un alt motiv pentru care Obștea a renunțat la procesul prin care cerea anularea tuturor documentelor de proprietate a Academiei Ro­mâne asupra pădurilor din județul Buzău este lipsa de coeziune a moșnenilor, dar și lipsa de încredere în sistemul judiciar.

În 2008, Academia a ob­ținut o hotărâre definitivă și irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru pădurea din Buzău. Au  apărut mari probleme însă la punerea în posesie. Fundației Patrimoniu a Academiei Ro­mâne nu i-au fost restituite decât aproximativ 13.500 de hectare, întrucât restul su­prafeței fusese retrocedată Obștii Moșnenilor Buzoieni.

Obștile au argumentat că, la data naționalizării, erau în posesia suprafețelor de pădure menționate. Înscrisul care a constituit dovada dreptului de proprietate a moșnenilor sau moștenitorilor acestora a fost o sentință din 1946, pronunțată de Tribunalul Ju­dețean Buzău. În această sentință, ,,în virtutea legii, se constată că Obștea Moșnenilor Buzoieni, ziși de pe Buzău, cu sediul în comuna Nehoiaș, județul Buzău, are ființă de obște, în conformitate cu legea silvică, compusă din membri arătați în tabela anexă acestei sentințe, din care  face parte integrantă, și că stă­pânește în codevălmășie bunul comun moșnenesc din pe­rimetrul ce cuprinde pă­durile, pășunile, fânețele și golurile de munte din munții județului Buzău, limitat aproximativ de granița veche a Ardealului, apa râului Buzău și apa Slănicului”.

Academia Română nu s-a lăsat păgubașă și a târât în proces Obștea Moșnenilor.

Astfel, pe 20 octombrie 2015, Tribunalul Constanța a pronunțat o soluție irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafața totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în județul Buzău. Hotărârea pronunțată de ¬ma¬gistrații constănțeni stabilea împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii și Siriu, nimic altceva decât decizia inițială, favorabilă Academiei, emisă de Judecătoria Pătârlagele. Doar că, deși magistrații au specificat și amplasamentele pe care trebuia refăcut dreptul de proprietate, pe zonele indicate fuseseră deja puse în posesie obștile de moșneni și alte persoane.

Rezolvarea litigiului – o sentință din 1946

Cheia acestui interminabil litigiu ce ar fi trebuit să convingă orice instanță se rezumă la existența acelei sentințe civile nr. 99 din 14 Martie 1946, pronunțată în dosarul nr. 2812/1944 de către o instanță a Tribunalului Buzău, definitivă și irevocabilă, necontestată cu vreo formă de atac. Din lecturarea atentă a conținutului acestei hotărâri judecătorești definitive, reiese cu claritate reconstituirea dreptului de proprietate asupra întregii suprafețe revendicate și deținute de către Obștea Moșnenilor Buzoieni și nicidecum către Academia Română ce nu a putut face dovada acceptării unei donații ipotetice.

Așa se face că actul naționalizării din anul 1948 a găsit și confiscat pădurile buzoiene în proprietatea incontestabilă a „Obștei Moșnenilor Buzoieni, ziși de pe Buzău” și nu a Academiei Române. Ulterior, toate legile fondului funciar de reconstituire a proprietăților post-decembriste  (L 18/1991, L 169/1997, L 1/2000, L 247/ 2005, etc.) au făcut referire și au avut ca punct de reper acest moment istoric crucial, de unde s-a purces la reconstituirea drepturilor de proprietate.

În mod firesc și Obștea Moșnenilor Buzoieni a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în  baza acestor legi reparatorii pentru întreaga suprafață deținută anterior naționalizării, a depus documentația necesară întocmirii titlului de proprietate și a intrat în posesia titlului de proprietate nr. 782/30.10.2002.

După o semnificativă întârziere de câțiva ani, urmează și Academia Română aceeași pași, dar solicitarea este respinsă pe bună dreptate de către Comisia Județeană Buzău și Prefectura Buzău, recurgându-se în cele din urmă la calea judiciară. În lungul șir de procese ce au urmat au fost târâte alături de Obștea Moșnenilor Siriu și Comisia Locală Siriu, și Comisia Județeană și Prefectura Buzău, obținându-se un câștig de cauză la Judecătoria Pătârlagele. Printr-o hotărâre i s-a reconstituit Academiei o anumită suprafață, ce însă s-a suprapus parțial peste suprafața inițial reconstituită și stăpânită de către Obștea Moșnenilor Buzoieni cu un titlu eliberat cu nouă ani mai înainte.

A urmat o altă serie de acțiuni în fața instanțelor, Academia a solicitat citarea tuturor celor ce îi încurcau interesele (inclusiv Garda Forestieră Focșani), s-a dispus sistarea oricăror exploatări de masă lemnoasă, iar pădurile au fost trecute în custodia Ocolului Silvic de Stat Gura Teghii.

Cert este că scandalul iscat între ocoalele silvice Academia Română, Obștea Moșnenilor și Prefectura Buzău alături de Direcția Silvică și Garda Forestieră a scos la iveală interese, și metode la limita legii folosite pentru acapararea unor suprafețe de păduri valoroase pentru patrimoniul național.