În perioada 19-28 ianuarie 2024, se desfăşoară la Berlin, Germania, cea de-a 88-a ediţie a expoziţiei „Săptămâna Verde 2024” (Grüne Woche), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) participând cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în cadrul căruia experţii din MADR promovează produsele agroalimentare româneşti recunoscute la nivel naţional şi european.
Printre produsele care vor fi prezentate la expoziția de la Berlin se numără și vestiții cârnați de Pleșcoi, dar și babicul de Buzău. „Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi propune să promoveze şi să ofere spre degustare, mostre din produse înregistrate pe scheme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni –IGP, Salam de Sibiu –IGP, Telemea de Ibăneşti – DOP, Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, Telemea de Sibiu – IGP, Caşcaval de Săveni – IGP, Salată cu icre de ştiucă de Tulcea – IGP, Salată tradiţională cu icre de crap – STG, Plăcintă dobrogeană – IGP, Pită de Pecica – IGP, din categoria băuturilor spirtoase Indicaţie Geografică – Pălincă şi Ţuică Zetea de Medieşul Aurit, precum şi produse înregistrate pe scheme de calitate naţionale”, se precizează într-un comunicat al instituției.
În anul 2019, cârnații de Pleșcoi au devenit al șaselea produs românesc cu indicație geografică protejată în UE. Cârnaţii de Pleşcoi sunt un soi de cârnaţi afumaţi produşi dintr-un amestec de carne de oaie şi vită, uneori şi carne de capră, condimentaţi cu ardei roşu, usturoi şi cimbru. Combinaţia de ingrediente şi procesul de producţie le conferă Cârnaţilor de Pleşcoi un gust unic, cunoscut şi renumit pe teritoriul României începând din secolul al XIII- lea. Această nouă indicaţie s-a alăturat celor 1.450 de produse deja protejate la nivel european, a căror listă este disponibilă în baza de date a denumirilor şi înregistrărilor (DOOR).
De asemenea, printre produsele româneşti ce vor fi expuse la ediţia 2024 a expoziţiei „Săptămâna Verde” se vor regăsi şi cele care sunt în proces de înregistrare pe un sistem de calitate european, precum Babic de Buzău pentru dobândirea IGP, Batog deltaic de sturion pentru dobândirea IGP, Sardeluţă marinată pentru dobândirea STG, dar şi produse care vor urma etapele înregistrării pe un sistem de calitate european: cârnaţi din topor din Vâlcea, carne afumată la garniţă din Vâlcea, brânză în coajă de brad de Bran, plăcintă întinsă de Pecica-Turnu, salam de Nădlac, ghiudem, batog de crap argintiu şi de somn, pastramă de crap argintiu şi de somn, zacuscă cu peşte şi diferite sortimente de siropuri, gemuri sau dulceţuri de fructe, produse de panificaţie şi patiserie (cozonaci, cornuleţe cu gem, eugenie, cereale expandate, făină etc.), produse din carne de pui, diverse sortimente de miere, alte produse ale stupului, sortimente de uleiuri presate la rece.
Babicul de Buzău ar putea deveni, începând din 2024, cel de-al doilea produs buzoian cu denumire și indicație geografică protejată, alături de Cârnații de Pleșcoi. Mai mulţi agenți economici vor să înregistreze cât mai urgent babicul la Comisia Europeană, pentru a-i asigura protecție împotriva oricărei utilizări abuzive.
Babicul produs în județul Buzău conţine un amestec de carne de porc şi de vită, condimentat cu sare, boia de ardei dulce şi iute. În 2020, o publicație de turism culinar, gândită ca o hartă a gastronomiei mondiale, a plasat acest preparat în top zece cele mai apreciate salamuri din lume, înaintea unor mezeluri din Croaţia, Germania, Turcia sau Spania. Odată cu creșterea notorietății, sporesc și temerile că rețeta ar putea ajunge la îndemâna oricui. „Din categoria băuturilor spirtoase, România va oferi spre degustare pălincă şi ţuică, precum şi vin alb şi roşu. Mere şi prune afumate de Vrancea vor putea fi, de asemenea, degustate de vizitatori”, mai arată ministerul. Potrivit Ministerului Agriculturii, expoziţia „Săptămâna Verde 2024” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât şi un festival al tradiţiilor gastronomice şi folclorice cu impact mediatic de anvergură în Europa, cât şi pe plan mondial.
Primul week-end a fost plin de vizitatori, potrivit Ministerului Agriculturii, peste 100.000 de persoane au trecut pragul expoziției. În anul 2023, peste 300.000 de vizitatori au trecut pragul expoziţiei, 1.400 de expozanţi din 61 de ţări, pe o suprafaţă de expunere de 118.000 mp.˝
