Potrivit datelor statistice ale Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, anul trecut veniturile totale la bugetele comunelor din România au atins valoarea de 26,06 miliarde lei, în creștere față de anul anterior când s-au ridicat la valoarea de 24,74 miliarde lei.
Cea mai bogată comună din România după veniturile totale la buget în 2021 este Chiajna, potrivit aceleiași surse. Veniturile totale la bugetul primăriei acestei comune au fost de 88,15 milioane lei. Aceeași comună s-a situat pe primul loc pe țară, după veniturile la buget, și în anii 2017,2018, 2019 și 2020.
După Chiajna, în topul celor mai bogate comune din țară se află Florești, din județul Cluj. Aici, veniturile totale încasate pe parcursul anului trecut, de 79,15 milioane lei, au fost în creștere față de anul 2020, când au înregistrat valoarea de 72,71 mii de lei. Podiumul celor mai bogate comune din România este completat de localitatea Miroslava, din județul Iași, cu venituri totale la bugetul Primăriei de 68,90 milioane lei, în creștere față de anul 2021 când veniturile au fost de 49,19 milioane lei.
Pe locul patru în topul primăriilor după veniturile din 2021 se află Primăria Sânmartin din județul Bihor (59,21 milioane de lei). O explicație pentru această poziție ar putea fi și faptul că de Sânmartin aparțin și stațiunile turistice Băile Felix și 1 Mai.
Pe de altă parte, locul 5 în topul celor mai bogate comune din România este ocupat de comuna Dumbrăveni, județul Suceava (56,66 milioane lei), locul 6 de comuna Brănești, Ilfov (54,73 mil. lei), locul 7 de Giroc, județul Timiș (54,40 mil. lei), locul 8 de comuna Dumbrăvița, tot județul Timiș (51,58 mil. lei), locul 9 de Dragomirești, județul Ilfov (49,35 mil. lei), iar pe 10 se situează o altă comună din Timiș, Ghiroda, cu 48, 24 milioane de lei.
De asemenea, potrivit analizeeconomice.ro, la polul opus, cele mai sărace comune din România sunt din județele Alba, Vâlcea și Teleorman, respectiv localitățile Ciugud (18,27 milioane lei), Vaideeni (17,76 mil lei) și Orbeasca (15,28 mil lei).
În acest clasament realizat de sursa citată anterior nu există, din păcate, nicio localitate din județul Buzău dar la nivelul județului, cea mai bogată comună este Smeeni. În anul 2021, veniturile Primăriei Smeeni au ajuns la 26,49 milioane lei. Contactat de redacția OPINIA, primarul comunei Smeeni a precizat că au accesat fonduri europene. „Avem accesate și prin PNDR și PNRR, avem și în lucru, așteptăm să vedem dacă vin, când vin…”, a declarat primarul Andrei Ion. Concret, comuna Smeeni a accesat fonduri europene în cuantum de peste 9 milioane de euro în perioada 2021-2022, iar altele, de peste 23 milioane euro, sunt depuse, spun reprezentanții Primăriei Smeeni. În total, comuna Smeeni a lucrat, în perioada 2021-2022, la proiecte în cuantum de aproximativ 33 milioane de euro.
Sursele de venit ale celor mai bogate comune din România
Sursa citată mai arată că, anul trecut, din totalul veniturilor primăriilor comunale, aproape 37 la sută reprezentau venituri proprii, iar în multe cazuri procentul scade sub 20 la sută. O bună parte din veniturile proprii sunt cotele defalcate din impozitul pe venit. Un caz atipic este cel al comunei Sânmartin, din județul Bihor, fiind comuna cu cele mai multe fonduri europene accesate din România.
Cristian Laza, primarul comunei, a declarat că, după ce a câștigat mandatul, a creat un departament specializat pentru atragerea acestor fonduri, unde lucrează patru oameni. Astfel, comuna a atras fonduri europene de 20 de milioane de euro. De altfel, sursele de venituri pentru bugetul local sunt: impozite, taxe, contracte de concesiune, atragerea de fonduri nerambursabile (europene, guvernamentale și din alte surse), dar mai ales cota din impozitul pe veniturile realizate de angajații care își desfășoară activitatea pe raza localității respective. Principalele criterii de eficiență în atragerea de venituri ale unei administrații publice sunt: gradul de încasare al impozitelor și taxelor locale; nivelul fondurilor nerambursabile atrase; creșterea numărului de locuri de muncă de pe raza UAT (unitate administrativ teritorială).
