Caracatița infracțională care viza finanțele a 18 primării buzoiene, la judecată

Un sătmărean care, vreme de mai mulți ani, s-a judecat, fără succes, cu mai multe publicații din Buzău – într-un proces având ca obiect răspunderea civilă delictuală, cu daune de 100.000 lei și eliminarea articolelor în care se vorbea despre presupuse fapte de tentativă de înșelăciune și uzurpare de calități oficiale, ambele în formă continuată, comise în dauna unor primării buzoiene cu ,,Programul pentru eficiență fiscală și disciplină bugetară”, prezentat ca fiind soluția salvatoare pentru entitățile respective pentru a-și face ordine în evidențele fiscale – va da explicații în instanță în calitate de inculpat. După mai bine de doi ani de ­ana­liză în camera preliminară, dosarul trimis la Judecătoria Buzău sub acuzația de înșelăciune a intrat la judecată la instanța de fond.

Răzvan Nicolae Morar (fost Micul înainte de a-și schimba numele), de profesie jurist, a fost trimis în judecată împreună cu Adrian Pascale și Sergiu Lucian Băbășan, părți vătămate fiind nu mai puțin de 18 primării de comune din județul Buzău: Cătina, Viperești,  Cislău, Pârscov, Colți, Pănătău, Cozieni, Calvini, Tisău, Breaza, Năeni, Stâlpu, Pietroasele, Costești, Unguriu, Săhăteni, Vernești și Ulmeni. Procesul pe fond a început cu două amânări, ultima pe 28 ianuarie, iar următorul termen a fost stabilit pentru 11 martie.

În ianuarie 2015, sătmăreanul Sergiu Băbă­șan a contactat telefonic reprezentanții mai multor primării de pe raza județului Buzău și s-a prezentat ca reprezentant al Corpului de Control al Guvernului, spunându-le că vor fi controlați, dar și ajutați prin implementarea unui program pentru recuperarea mai bună a creanțelor bugetare, program gestionat de firma asociatului său, Răzvan Micul. Ulte­rior, bărbatul s-ar fi dus la mai multe primării și a cerut mai multe documente fiscale, fără a prezenta niciun document din care să reiasă că este reprezentant al instituției de control. În schimb, a amenințat angajații instituțiilor în cauză că obstrucționează actul de control. Secretarul comunei Pârscov a aflat însă de pe internet cum au fost șantajați alți primari în schimbul încheierii unor contracte.

O situație similară a fost la Primăria Unguriu, unde contabilul instituției a  primit, la sfârșitul lunii ia­nuarie, un apel telefonic de la un anume M.G., care a declarat că face parte din corpul de control al Guvernului și că a doua zi va veni cineva la primărie pentru un control. Femeia ar fi cerut o adresă oficială, însă interlocutorul s-a supărat și i-a spus că are obligația legală să prezinte datele ce vor fi cerute. A doua zi s-a prezentat, într-adevăr, persoana care a declarat că face parte din corpul de control al Guvernului și i-a cerut, fără să se prezinte, accesul la programul de impozite și taxe. Cum primarul nu era în localitate, femeia a precizat că are obligația să îl înștiințeze telefonic pe acesta, însă așa-zisul reprezentant al Guvernului a amenințat-o că o va da pe mâna DNA și că raportează Curții de Conturi că nu-i oferă informația cerută. Secretarul comunei i-a luat însă un ecuson cu însemnele Guvernului României și numele real și a căuta internet. Așa a găsit un articol din Ziarul de Cluj „Răzvan Micul – Țeparul Primăriilor”. Contabilul i-a spus să plece că a fost descoperit, iar la soli­citarea de a prezenta bule­tinul, Micul a spus că îl are în mașină, însă după ce a ajuns la aceasta, a fugit. Între timp, a fost anunțată poliția și ulterior a fost identificată persoana indicată, fiind conduse la audieri alte două persoane care ar fi operat similar la alte primării din zonă.

Primăriile ar fi avut de plătit 600 de dolari anual pentru serviciile pe care cei trei le promovau. Nici sătmăreanul Răzvan Micul și nici celelalte două persoane, un avocat, Adrian Pascale, și un un politician din Satu Mare, Sergiu Băbășan, nu au fost reținute atunci. Toți trei sunt acum judecați în dosarul de înșelăciune de la Judecătoria Buzău.

Trei procese penale în curs

Până în acest moment, Răzvan Nicolae Morar, fost Micul, este trimis în judecată în trei dosare aflate pe rolul instanțelor, dintre care două de înșelăciune la Cluj-Napoca și Buzău și unul de constituire a unui grup infracțional organizat la Brașov, alături de alți cinci inculpați persoane fizice și trei societăți comerciale – SC Programul pentru Aplicații Bugetare SRL București, SC Centrul Pentru Activitatea Avertizorilor de Integritate SRL, prin reprezetnat legal, SC Societatea pentru Tipar Notificarea.ro SRL.

Scandalul legat de programul pentru eficiență fiscală și disciplină bugetară a izbucnit în 2015 în județul Cluj, după ce nouă primari au reclamat la Instituția Prefectului Cluj modul în care au picat în plasa unor pretinși agenți guvernamentali. Primarii din comunele Iclod, Cornești, Bonțida, Borșa, Jucu, Aluniș, Bobâlna, Vultureni și Dăbâca au fost contactați telefonic, cu număr ascuns, de către o persoană care pretindea că sună din partea Guvernului României, de la Ministerul de Finanțe, din cadrul ,,Programului de eficiență fiscală și disciplină bugetară” și care îi anunța pe primari că a doua zi urmează să fie efectuat un control referitor la modalitatea de colectare a ­de­bitelor. Invocând legislația privind transparența decizională din administrațiile publice, întocmirea de studii naționale, site-uri legate de activitatea UAT-urilor sau chiar schimbarea legislației privind administrația ­pu­blică locală, inițiatorii și-au găsit ușor mușteriii.

Primarii erau luați la trei-păzește și certați de către așa-zișii reprezentanți guvernamentali despre modul de colectare a creanțelor bugetare de către angajați. Proferând amenin­țări despre sesizări ale Curții de Conturi, amenin­țând cu închisoarea sau cu plângeri penale, primarilor ori reprezentanților primă­riilor le era băgat sub nas un proces-verbal de implementare a programului de eficiență fiscală și disciplină bugetară.

Abia în 2020, Nicolae Răzvan Morar, fost Micul, a fost trimis în judecată pentru înșelăciune, în dauna a 19 primării din județul Cluj, iar dosarul se află în camera preliminară.

Somația, Acordul și factura

Toate primăriile din județul Brașov, cu excepția celei din Părău, 52 la număr, s-au trezit, în iunie 2016, cu o Somație ajunsă prin poștă. Documentul era emis de o societate comercială, Programul pentru Aplicații Bugetare SRL, care cerea plata în cel mult 15 zile a unei facturi datată cu trei luni înainte, în valoare de 3.445,20 lei; în caz contrar primarii erau amenințați cu plata unor penalități de 0,95%/zi de întîrziere. Somația avea atașată factura și un Acord ce purta semnătura primarului și a SRL-ului. Acordul, care avea două pagini scrise mărunt, era denumit pompos „Acord de Implementere S.I.I (Sistem Informatic Integrat) E-Buget.Eu”. După o serie de definiții pentru termeni precum conformitate, le­gislație specială, eficiență, sistem informatic, time sheet, cloud printing, forță majoră, comunicare electronică, UATC, Acordul avea stipulate tarifele pe care primăriile trebuiau să le plătească. SRL-ul pretin­dea o taxă de 870 dolari/an și 6 dolari pentru fiecare dosar remis de primărie, în schimbul „pachetului de servicii aferente sistemului informatic www.e-buget.eu”. În cazul rezilierii acordului, primăria avea obligația să plătească o taxă de reziliere de 2.380 euro. Unii primari din Țara Făgărașului n-au băgat în seamă somația și, prin urmare, s-au trezit cu procese în instanță. Alții însă s-au apucat să xero­xeze documente pentru a le trimite la adresa indicată și chiar au sunat la telefonul scris pe documente. Dar au avut surpriza ca actele tri­mise să se întoarcă la primărie, iar la telefon să nu răspundă nimeni. Dar, oricum, tot în instanță au ajuns.

Procese unul după altul la Judecătoria Făgăraș

La Judecătoria Făgăraș s-au înregistrat, în 2016, mai multe dosare civile prin care Programul pentru Aplicații Bugetare SRL cerea plata facturilor restante și a penalităților de întîrziere. Judecătorii făgă­rășeni au dat câștig de cauză SRL-ului și au obli­gat primăriile să plătească facturile și penalitățile.

SRL-ul nu s-a oprit însă aici, ci a deschis noi dosare, de data aceasta la Tribunalul Brașov, secția Contencios administrativ și fiscal, pentru nerespectarea Legii 544. SRL-ul s-a folosit de o „Cerere Comunicare Informații Publice” tri­misă fiecărei primării în cursul lunii iulie 2016. Cum majoritatea primăriilor n-au răspuns în termenul pretins în cerere, SRL le-a deschis procese. Instanța a încuviințat cererea firmei, obli­gând primăriile să-i pună la dispoziție documentele solicitate. Sunt zeci de documente pe care fiecare primărie trebuia să le ­tri­mită, prin fax sau la căsuța poștală. În fapt, societatea forța mâna primarilor să îi trimită cât mai multe dosare sub pretextul transparenței. La mijloc nu erau decât banii, fiecare dosar fiind taxat cu 6 dolari. Unele dosare au fost însă suspendate de instanță invocîndu-se dosarul penal aflat în cercetare.

 Ce cerea SRL-ul de la primării

Programul Pentru Aplicații Bugetare SRL cerea următoarele documente pentru întocmirea unui așa zis „studiu național ce cuprinde mai mulți indicatori privind administrația locală”:

– Copia bilanțului contabil al instituției la data de 31.12. 2015 și a dării de seamă aferente;

– Bugetul și contul de execuții al instituției, în forma finală, aferent anului 2015;

– Cuantumul amenzilor necolectate la bugetul instituției pentru perioada 01.01.2010-01.01.2016;

– Care este numărul de somații și titluri executorii emise de către instituție pentru perioada 01.01.2010-01.01.2015;

– Care este suma recuperată de către instituție în cadrul procedurii de executare silită fiscală în perioada 01.01.2010-01.01.2016;

– Care este numărul dosarelor de conversie a amenzii în muncă în favoarea comunității înaintat de instituție autorității competente, în perioada 01.01.2010-01.01.2016;

– Deține instituția un centru de informare documentare pentru consultarea informațiilor publice conform obligației legale prevăzute la art. 5 alin. 4 lit. b din Legea 544/2001?;

– Numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;

– Actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;

– Structura organizatorică (organigrama), atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;

– Lista societăților comerciale cu care a încheiat contracte de achiziție public instituția pentru perioada 01.01.2010-01.01.2016.

– Sumele achitate fiecărui furnizor/prestator și numărul contractului de achiziție publică.

  „Informațiile vor fi utilizate la definitivarea studiului național privind: formele și consecințele mitei electorale mascate asupra procesului electoral; impactul asupra mediului concurențial ai al aplicării deferențiatr a normelor fiscale; impactul asupra mediului concurențial al necolectării taxelor și impozitelor locale”, se mai arăta în document.

Pe site-ul invocat în Acord, n-a fost postat niciunul dintre documentele pe care primarii din Țara Făgărașului spun că a fost trimis.