Credincioșii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Mucenic Eupsihie, iar romano-catoicii pe Sfântul Ubald.
- 1654 – A murit Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti (1632-1654).
- 1732 – Episcopul Ioan Inochentie Micu Clain (Klein) a adresat primul memoriu Curţii de la Viena, prin care cerea respectarea drepturilor acordate clerului unit dediplomele leopoldine.
- 1850 – A avut loc, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, premiera comediei „Coana Chiriţa la Iaşi” sau „Două fete ş-o neneacă” de Vasile Alecsandri.
- 1894 – S-a născut scriitorul Camil Petrescu, membru titular al Academiei Române. A fost romancier, dramaturg, doctor în fillosofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura română, în
special, ca inițiator al romanului modern. Nicolae Manolescu scria că „întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunțarea curajoasă la iluzia cunoașterii absolute a omului”. S-a născut la București și este fiul lui Camil Petrescu (mort la scurt timp după nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul „Sfântul Sava” și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filosofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul „magna cum laude”, în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu. Devine mai apoi profesor de liceu la Timoșoara. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre teatru, intitulată „Modalitatea estetică a teatrului”. A publicat un studiu în lucrarea „Istoria filosofiei”, coordonată de Nicolae Bagdasar. Debutează în revista „Facla” (1914), cu articolul „Femeile și fetele de azi”, sub pseudonimul „Raul D”. Între 1916 și 1918 participă ca ofițer la Primul Război Mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930). În 1916, a fost mobilizat și a plecat pe front, unde a fost rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum își notează în Jurnal: „Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc (…) Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjează <în șoaptă> eu rămân vecinic absent”. Ambianța războiului va intra, de asemenea, în roman. În 1918 a fost eliberat din lagărul german și a revenit la București. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului „Sburătorul” condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii. Furtunosul gazetar de stânga N.D. Cocea este modelul său spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama „Jocul ielelor” și a eroului său Ladima, din romanul „Patul lui Procust”. Debutul editorial se petrece cu un volum de „Versuri. Idee. Ciclul morții în 1923. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, „Patul lui Procust”. În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar zece luni, iar din 1948 este ales membru titular al Academiei Române. - 1916 – S-a născut Cornelia Bodea, istoric, membru titular al Academiei Române. (m. 29 apr. 2010)
- 1916 – A avut loc, la Ateneul Român din Bucureşti, prima audiţie a Suitei a II-a de George Enescu.
- 1918 – Decret regal de ratificare a Hotărârii de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri.
- 1924 – S-a născut prozatorul, scenaristul şi regizorul Francisc Munteanu.
- 1931 – S-a născut compozitoarea Myriam Marbe. (m. 25 dec. 1997)
- 1939 – S-a născut actriţa Anda Caropol. (m. 13 dec. 2023) (85 de ani)
- 1941 – S-a născut prozatorul şi arhitectul Gheorghe Săsărman, stabilit în Germania din 1983.
- 1947 – S-a născut ziaristul şi scriitorul Horia Alexandrescu. (m. 20 sept. 2021)
- 1961 – A murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător. (n. 28 mart. 1888)
- 1964 – A murit Mihu Dragomir (Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător. (n. 24 apr. 1919)
- 1974 – A fost inaugurat stadionul de fotbal Steaua. (50 de ani)
- 1995 – Atleta româncă Anuţa Cătuna a câştigat Cupa Mondială la maraton; pe locurile 2 şi 3 s-au clasat alte două atlete române, respectiv Lidia Şimon şi Cristina Pomacu.
- 2006 – P.S. Ambrozie Meleacă a fost întronizat în scaunul de Episcop al Giurgiului.
- 2014 – O echipă de elevi români de la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti a obţinut premiul I la concursul NASA Ames Space Settlement Design, cu proiectul „Selene Expandable Space Orbital Settlement”.
- 2015 – A murit Constantin Drăghici, solist vocal, compozitor şi orchestrator. (n. 19 ian. 1932).
special, ca inițiator al romanului modern. Nicolae Manolescu scria că „întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunțarea curajoasă la iluzia cunoașterii absolute a omului”. S-a născut la București și este fiul lui Camil Petrescu (mort la scurt timp după nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul „Sfântul Sava” și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filosofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul „magna cum laude”, în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu. Devine mai apoi profesor de liceu la Timoșoara. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre teatru, intitulată „Modalitatea estetică a teatrului”. A publicat un studiu în lucrarea „Istoria filosofiei”, coordonată de Nicolae Bagdasar. Debutează în revista „Facla” (1914), cu articolul „Femeile și fetele de azi”, sub pseudonimul „Raul D”. Între 1916 și 1918 participă ca ofițer la Primul Război Mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930). În 1916, a fost mobilizat și a plecat pe front, unde a fost rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum își notează în Jurnal: „Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc (…) Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjează <în șoaptă> eu rămân vecinic absent”. Ambianța războiului va intra, de asemenea, în roman. În 1918 a fost eliberat din lagărul german și a revenit la București. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului „Sburătorul” condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii. Furtunosul gazetar de stânga N.D. Cocea este modelul său spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama „Jocul ielelor” și a eroului său Ladima, din romanul „Patul lui Procust”. Debutul editorial se petrece cu un volum de „Versuri. Idee. Ciclul morții în 1923. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, „Patul lui Procust”. În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar zece luni, iar din 1948 este ales membru titular al Academiei Române.
