Creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Iosif, scriitorul de cântări, iar credincioșii romano-catolici îl celebrează pe Sfântul Isidor.
- Ziua Academiei Române. Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea
Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt: Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor. Prin statutul său, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din România. „Ziua Academiei Române” este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de către prezidiul instituției. Academia este o instituție finanțată, în principal, de la bugetul de stat și care funcționează autonom. Surse secundare de finanțare pot fi activitățile proprii sau exploatarea propriului patrimoniu, precum și donațiile. Are trei filiale, la Iași, Cluj Napoca și Timișoara. În subordinea sa se află o serie de instituții prestigioase și centre de cercetare din România (circa 60). În anul 2001, două dintre institutele Academiei Române au fost recunoscute de Comunitatea Europeană ca institute de excelență. Academia se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, cu toții aleși pe viață. Calitatea de membru poate fi acordată și post-mortem. Atât membrii corespondenți cât și membrii titulari pot face propuneri pentru noi membri corespondenți. Pentru membrii titulari, propunerile pot fi făcute numai din partea membrilor titulari, iar candidații trebuie să fie din rândul membrilor corespondenți. Criteriile de eligibilitate sunt deosebit de stricte. În urma mai multor consultări și evaluări, adunarea generală decide prin vot secret acordarea statutului de membru. În „Dicționarul academicienilor români, 1866-1999”, Dorina N. Rusu contabiliza că până în anul 1999 Academia adunase un număr de 1.194 membri, dintre care: 980 români (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenți, 41 aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu cei mai mulți membri erau: Franța cu 163, Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17 etc. Conform statutului actual, un mandat de președinte are durata de patru ani, iar o persoană nu poate deține funcția de președinte pentru mai mult de două mandate. Biroul Prezidiului Academiei Române este format din șase academicieni: președintele Academiei Române, cei patru vicepreședinți și secretarul general. Actualul Birou al Prezidiului a fost ales pentru un mandat de patru ani, în cadrul Adunării Generale din 4 mai 2022, prin vot secret. - 1459 – Tratat de pace între Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504), şi reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz. Se prevedea încetarea stării de război între Moldova şi Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei, recunoaşterea suzeranităţii polone de către Ştefan.
- 1877 – S-a înfiinţat Societatea ştiinţelor medicale din Bucureşti.
- 1877 – Semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei româno-ruse, prin care se permitea trupelor ruseşti trecerea pe teritoriul României spre Balcani; guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a ţării şi să respecte drepturile politice ale statului român.
- 1907 – S-a născut chimistul Coriolan Drăgulescu, membru titular al Academiei Române (21 mart. 1963). (m. 1 iun. 1977)
- 1933 – S-a născut actorul Ştefan Tapalagă. (m. 21 mai 1994)
- 1933 – A murit istoricul Nicolae Docan, membru corespondent al Academiei Române (26 mai 1915). (n. 24 iun. 1874)
- 1942 – A murit Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf, publicist, membru corespondent al Academiei Române. (n. 23 iul. 1869)
- 1944 – Bombardament masiv al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştilor, soldat cu mari distrugeri materiale şi mii de morţi.
- 1953 – A murit Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1930-1940), la Estoril, în apropiere de Lisabona. (n. 3/16 oct. 1893)
- 1955 – S-a născut actorul de teatru şi de film Valentin Popescu.
- 1961 – A murit Simion Stoilow, matematician, membru titular al Academiei Române. (n. 2/14 sept. 1887)
- 1967 – A murit poeta Mariana Dumitrescu. (n. 27 aug. 1924)
- 1972 – A murit fizicianul şi geofizicianul Gheorghe Athanasiu, membru titular al Academiei Române (21 mart. 1963). (n. 13 dec. 1893)
- 1992 – A murit, la Collado Villalba, Madrid, scriitorul Vintilă Horia. (n. 18 dec. 1915)
Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt: Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor. Prin statutul său, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din România. „Ziua Academiei Române” este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de către prezidiul instituției. Academia este o instituție finanțată, în principal, de la bugetul de stat și care funcționează autonom. Surse secundare de finanțare pot fi activitățile proprii sau exploatarea propriului patrimoniu, precum și donațiile. Are trei filiale, la Iași, Cluj Napoca și Timișoara. În subordinea sa se află o serie de instituții prestigioase și centre de cercetare din România (circa 60). În anul 2001, două dintre institutele Academiei Române au fost recunoscute de Comunitatea Europeană ca institute de excelență. Academia se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, cu toții aleși pe viață. Calitatea de membru poate fi acordată și post-mortem. Atât membrii corespondenți cât și membrii titulari pot face propuneri pentru noi membri corespondenți. Pentru membrii titulari, propunerile pot fi făcute numai din partea membrilor titulari, iar candidații trebuie să fie din rândul membrilor corespondenți. Criteriile de eligibilitate sunt deosebit de stricte. În urma mai multor consultări și evaluări, adunarea generală decide prin vot secret acordarea statutului de membru. În „Dicționarul academicienilor români, 1866-1999”, Dorina N. Rusu contabiliza că până în anul 1999 Academia adunase un număr de 1.194 membri, dintre care: 980 români (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenți, 41 aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu cei mai mulți membri erau: Franța cu 163, Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17 etc. Conform statutului actual, un mandat de președinte are durata de patru ani, iar o persoană nu poate deține funcția de președinte pentru mai mult de două mandate. Biroul Prezidiului Academiei Române este format din șase academicieni: președintele Academiei Române, cei patru vicepreședinți și secretarul general. Actualul Birou al Prezidiului a fost ales pentru un mandat de patru ani, în cadrul Adunării Generale din 4 mai 2022, prin vot secret.
