Buzoienii, invitați să viziteze unul dintre cele mai enigmatice situri arheologice de la Curbura Carpaților

Numit de specialiști unul din cele mai importante, interesante și enigmatice situri arheologice din , șantierul arheologic Gruiu Dării din comuna Pietroasele își des­chide „porțile” pentru publicul larg. Este vorba despre evenimentul „Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic Pie­troasa Mică – Gruiu Dării”, organizat de Muzeul Județean pe 19 iulie, între orele 10,00 și 14,00.

„În această zi va putea fi vizitat șantierul arheologic, specialiști ai Muzeului Județean Buzău, cercetători și muzeografi, oferind ghidaje tuturor celor care se încumetă să urce dealul cetății dacice. Vor putea fi văzute situații de interes arheologic precum urme ale unor locuințe, anexe și alte amenajări casnice din Neolitic până în Epoca Fierului. De asemenea va fi organizată și o mini-expoziție de artefacte descoperite recent de către arheologii buzoieni. Accesul la aceste activități este gratuit. Vă invităm să participați în număr cât mai mare!”, se arată în comunicatul Muzeului Județean.

Mărturii din trei epoci istorice

La Gruiul Dării se află vestigii importante din mai multe epoci istorice: din epoca eneolitică (prima jumătate a mileniului IV a. Chr.), din epoca bronzului (a doua jumătate a mileniului III-începutul mileniului II a. Chr.) și epoca geto-dacică (mijlocul sec. IV a. Chr.-101/106 p. Chr.).

Potrivit Dr. Valeriu Sîrbu, responsabil științific pe șantierul de la Gruiu Dării, descoperirile din epoca eneolitică includ vestigii ale unei comunități ce îmbină tră­săturile caracteristice a două culturi arheologice celebre din estul și sud-estul României, anume Cucuteni B și Cernavoda I; s-au identificat locuințe, anexe gospodărești, un bogat și variat inventar, între care se remarcă gama variată de vase ceramice și figurinele din lut. Vestigiile epocii bronzului aparțin unei comunități a celebrei civilizații Monteoru, care a evoluat la Curbura Carpaților timp de peste un mileniu, des­coperirile evidențiind variate ocupații și meșteșuguri.

Cu totul remarcabile sunt vestigiile din a doua epocă a fierului, întrucât, deocamdată, e singurul sit din lumea geto-dacilor care a cunoscut o asemenea evo­luție enigmatică – de la așezare la cetate și, apoi, la centru de cult.

Pe Platou de la Gruiul Dării  în sec. IV-III a. Chr. și în a doua jumătate a sec. II-începutul sec. I a. Chr. a fost o așezare geto-dacică, în sec. I a. Chr. o puternică cetate dacică cu ziduri din blocuri de calcar și emplecton, iar în sec. I p. Chr. un loc de cult cu depuneri votive de tip moviliță, marea majoritate cu ringuri din piatră și vetre, in situ ori fragmentate și depuse în acestea.