În anul în care se împlinesc 164 de ani de la Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, instituțiile de cultură subordonate Consiliului Județean vor relua programul cultural-educativ „Hai
să dăm mână cu mână la Muzeul Județean”, program care, după o pauză de doi ani, generată de pandemia de coronavirus, se va afla la a patra ediție.
Conform unui comunicat de presă al Consiliului Județean, manifestarea se desfășoară sub forma unui ansamblu de evenimente cultural-artistice și are ca scop marcarea unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria României moderne, Unirea Principatelor Române.
Conform sursei citate, acum 164 de ani buzoienii luau parte la ceea ce se consideră a fi primul pas către înfăptuirea României Mari. Entuziasmul lor, marcat de presa momentului, „a făcut mare impresie Măriei Sale Prințul” care, „în aclamațiile mulțimii”, a intrat în Catedrala Episcopală. „Seara, atmosfera în oraș a fost feerică, totul culminând cu rămânerea în oraș peste noapte a domnitorului”, scriau ziarele vremii.
În acest context, Consiliul Județean, alături de Muzeul Județean, Teatrul „George Ciprian” și Centrul Județean de Cultură și Artă îi invită pe buzoieni să participe la programul din acest an. Evenimentele vor avea loc cu începere de la ora 10.30 la sediul Centrului Muzeal „I.C. Brătianu”, după următorul program:
- 10.30 – Deschiderea oficială;
- 11.00 – Reenactment (reconstituite) cultural(ă) „Mari români”;
- 11.20 – Hora Unirii
- 11.30 – Concert Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” și Ansamblul folcloric „Plaiurile Mioriței” Buzău (intrare gratuită);
- 16.00 – Sala Mare a Consiliului Județean Buzău, Concert Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” și Zinaida Julea. Accesul în sală se va face pe bază de invitații, care vor fi ridicate în zilele de 17 și 18 ianuarie, în intervalul orar 10.00-14.00, în limita locurilor disponibile.
„În ziua de 24 ianuarie, vizitarea tuturor spațiilor expoziționale ale Muzeului Județean este gratuită”, se mai arată în comunicat.
Cum a fost primit domnitorul Cuza la Buzău
La două săptămâni după înfăptuirea Unirii Principatelor Române, noul domnitor, Alexandru Ioan Cuza, avea să se oprească la Buzău, unde locuitorii i-au făcut o primire triumfală. La Poşta Câlnău, înaltul oaspete a fost aşteptat de administratorul districtului, împreună cu un grup masiv de săteni şi sătence. Domnitorul a fost întâmpinat de „o deputăţie din partea junimei districtului, compusă din 200 de călăreţi”.
În apropierea oraşului Buzău, scria gazeta „Steaua Dunării” din 17 februarie 1859, domnului Cuza „i s-a prezentat comanda dorobanţilor, cu cocardul tricolor ce a făcut mare impresie Măriei Sale Prinţul”. După aceea, „Măria Sa fu primit de orăşeni în mare număr şi de toată treapta (…), unde printr-un discurs al municipalităţii, i s-au prezentat pâinea şi sarea, simboale ale îndestulării”.
Conform istoricului buzoian Valeriu Nicolescu, „la 6 februarie 1859, în cadrul unei emoţionante ceremonii, au ţinut discursuri de bun venit profesorul Dimitrie Racoviţă şi Irina Marghiloman, mama viitorului prim-ministru de origine buzoiană, la acea dată în vârstă de 5 ani”.
Profesorul Dimitrie Racoviţă spunea, printre altele, că „naţia română celebrează acum încă una din cele mai frumoase şi mai strălucite zile ale vieţii sale în care triumfează marea cauză a Unirii prin sosirea Înălţimii Tale pe pământ muntean. Acum, România şi Moldova, ambele surori unite, tresar de bucurie de la o margine la alta, căci norii negri, ameninţători de furtuni şi viscole ce copleşeau orizontul României s-au răspândit şi s-au făcut nevăzuţi înaintea luminii de viaţă”.
Alexandru Ioan Cuza a ajuns apoi la Episcopia Buzăului, cu gândul să înnopteze aici. În seara aceleiaşi zile, atmosfera în oraş a fost de sărbătoare. Corespondentul ziarului „Românul” descria, în numărul din 17 februarie 1859, această stare de spirit extraordinară: „Torţe aprinse, globuri luminoase, feluri de transparenţe artificiale şi osebite tablouri reprezentând Unirea Principatelor Unite, a armelor lor, a iniţialelor M.S. prinţul, diferite alte embleme şi inscripţii”, scrie adevărul.ro.
Manifestaţia impozantă a buzoienilor a culminat cu înoptarea domnitorului în complexul episcopal. A doua zi, Alexandru Ioan Cuza, în aclamaţiile publicului constituit din bărbaţi, femei, tineri, copii şi bătrâni, a plecat spre Ploieşti pe Strada Mare.
Se pare că domnitorului i-a plăcut atât de mult primirea făcută, încât a decis să revină în anul următor la Buzău, unde a sărbătorit ziua Unirii alături de locuitori. „Alexandru Ioan Cuza a înnoptat la Buzău şi a fost găzduit în una din camerele Episcopiei. Tot ce s-a desfăşurat în spațiul public din acea vreme a fost sub imperiul emoţiei, nu a fost nimic cum este acum, cu desfăşurător. Oamenii au venit cum au simţit, s-au bucurat, au dansat, pentru că a fost un moment definitoriu pentru istoria noastră. Un lucru pe care puţină lume cred că îl ştie: anul unu, după unire, în 1860, pe 24 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza a sărbătorit unirea la Buzău”, spune Daniel Costache, directorulul Muzeului Judeţean Buzău, citat de aceeași sursă.
