Buzoianul Gheorghe Bobocea, iradiat din cauza unor fotografii compromițătoare cu Pacepa și Elena Ceaușescu?

O ipoteză uluitoare în legătură cu sfârșitul fostului demnitar comunist buzoian Gheorghe Bobocea este lansată de către fiica acestuia, Ioana. În cadrul unui interviu acordat în urmă cu câțiva ani ­jur­nalistului Ovidiu Ohanesian, Ioana Bobocea susține că tatăl său a fost iradiat la ordinul lui Nicolae Ceaușescu din cauza unor imagini compromițătoare cu Ioan Mihai Pacepa și Elena Ceaușescu. De altfel, iradierea, adică expunerea intenționată la substanțe radioactive pentru a provoca moartea, aparent naturală a liderilor incomozi, a fost o practică des folosită de regimurile comuniste.

Gheorghe Bobocea s-a născut în Buzău, la Pogoanele, și a fost adjunctul lui Tudor Postelnicu la Buzău, în calitate de prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Buzău. În anul, 1976, prietenia cu Elena Ceaușescu a dus la numirea buzoianului în funcția de procuror general al României, funcție care, potrivit fiicei lui, i-ar fi provocat și problema ce a dus la demiterea și apoi la moartea sa.

„Tata a lucrat cu Elena Ceaușescu”

„Tata a fost Procuror General al României în perioada 1976-1978. Sunt singura fiică rămasă după de­cimare, din familia lui ­Gheo­rghe Bobocea. Tata, în tinerețe, a lucrat la Comitetul Central împreună cu Elena Ceaușescu. Erau simpli activiști. Tata ajunsese chiar adjunct de șef de secție. Filmul pe undeva s-a rupt, fiecare a avut evoluția lui și, la un moment dat, tata a fost mutat la Buzău, prim-vicepreședinte (…) La o ­vi­zită pe care au făcut-o Nicolae Ceaușescu și cu Elena în județul Buzău, tata a fost recunoscut de ea și, probabil că s-au gândit – știind că este un om foarte muncitor și conștiincios – să fie pus într-o altă funcție. I s-a propus să fie procuror general al țării”, a declarat jurnalistului  Ovidiu Ohanesian fiica fostului demnitar.

Ioana Bobocea susține că problemele tatălui său au apărut imediat după fuga lui Ioan Mihai Pacepa, adjunctul Departamentului de Informații Externe (spionaj) al României și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu. În anul 1978, Pacepa a aruncat în aer spionajul românesc când a fugit în America cu cele mai mari secrete ale unei țări comuniste. Nicolae Ceaușescu a înnebunit. Pacepa a cerut azil politic în Statele Unite, unde a lucrat pentru comunitatea de informații a SUA în diferite operații împotriva fostului bloc sovietic.

Pozele compromițătoare

„În ‘78 a fost și căderea tatălui meu. Imediat, rapid. Pentru că eu am aflat mult mai târziu povestea. De la nașul meu. Tata nu mi-a povestit niciodată. Eu știu acest amănunt de la domnul Gîndilă, fost ambasador în Indonezia și nașul meu. A murit și dânsul. Tata i s-a confesat după ani de zile. A intrat în casa generalului însoțit de soldați pentru percheziție. Aceștia i-au adus un teanc de poze compromițătoare cu Pacepa și Elena. Tata, fiind un om pudic, a fost în mare impas ce să facă: să i le ducă ei, afla el de la soldați, să i le ducă lui,

afla ea. A ales să i le ducă lui. A dus pozele lui Ceaușescu și a doua zi în ziar a apărut că este eli­be­rat din funcție și va primi noi însărcinări. Povestea a fost mai dură decât vă imaginați, pentru că șase luni de zile a fost fără serviciu. Mergea pe stradă și se gândea la care colț va fi linșat. Era aproape sigur că va fi omorât pentru ceea ce știa. Noi nu aflasem nimic, pentru că niciodată nu a vorbit de probleme de serviciu acasă. Absolut nimic. S-au pus microfoane în casă și au verificat. Gândiți-vă că înainte puteai să-ți iei 30 de zile concediu fără plată, pentru studiu. El a avut șase luni. După perioada asta a fost numit la Ilfov parcă”, a mai declarat Ioana Bobocea.

În cele șase luni, fostul procuror general al României a fost chemat de mai multe ori să dea declarații, ocazii cu care fiica lui presupune că a fost iradiat.

Ceasul cu material radioactiv și fotoliul suspect 

„A fost chemat și la Postelnicu. Tata suferea de diabet. Postelnicu a fost foarte darnic și i-a dat un teanc de medicamente. Eu când le-am citit acasă, erau toate expirate și probabil că și iradiate. Luase o parte deja, dar… Pe la Europa Liberă am auzit de un ceas, <Radu>. Îl puneau în apropierea ta când dădeai declarații. Știu că a dat declarații scrise, pentru că eu l-am întrebat de acest ceas <Radu>. I-am spus: <Te-au chemat doar ca să dai declarație ?>. <Da>. <Și ți-au pus un ceas pe masă?> <Da>. Eu auzisem la Europa Liberă. M-am îngro­zit când mi-am dat seama că văzuse acel ceas (…) A făcut cancer la plămâni (…) El nu mai fuma de vreo 25 de ani. Nu era băutor, fumător, nu făcea excese. A fost un om foarte echilibrat, la locul lui (…) Tata a fost din ce în ce mai rău cu boala. A lucrat în conti­nuare, a fost dat pe la Giurgiu. A ieșit la pensie de vârstă. A lucrat până în ultima clipă. Tata a fost un om înalt, puternic, rezistent și a durat mai mulți ani calvarul lui. Până la urmă s-a terminat, tata a murit în 1986, pe 10 octombrie”, mai poves­tește Ioana Bobocea.

Fiica fostului demnitar comunist spune că un argument pentru ipoteza iradierii tatălui său îl reprezintă faptele ce au urmat după moartea lui.

„Când a murit tata, ce m-a impresionat, este că au venit acasă la noi niște ofițeri de Securitate. Niște uriași. Nu am mai văzut oameni așa mari. Doi-trei sau patru. S-au prezentat și au intrat în birou cu mama. Eu am plecat. Ei au rămas singuri în birou cu ea. Bănu­iesc că a fost ceva, și au luat, pentru că după moartea tatălui m-am mutat la mama și tot timpul mi-era rău. Atunci am adus de la IFA (Institutul de Fizică Atomică) pe cineva (care era și acesta securist) și a măsurat radioactivitatea din casă. Eram îngrijorată. A spus că nivelul radiațiilor este ușor depășit. Eu am văzut că era depășit cu mult. Mi-a spus că n-am de ce să mă îngrijorez. Erau fotoliile unde a stat tata. M-am gândit fie că tata a devenit sursă (de iradiere, n.r.), fie că au avut ceva acolo. Am înțeles că se poate pune ser iradiat și este de ajuns. Atunci locul se iradiază și rămâne pentru sute de ani activ. Când am aflat, am vrut să arunc toată mobila. Am spălat-o. Nu m-am înțeles cu mama. Ea a dormit în continuare în birou pe canapeaua stil pat. Mama a făcut și ea cancer și a murit. La zece ani după tata”, mai povestește Ioana Bobocea.