Actualitate

Buzoianul Ciprian Stroe, ,,tatăl” celor ,,7 Fete” dobrogene

,,Cercetarea ştiinţifică s-a transformat într-o experienţă culturală unde vinul a devenit actor principal”

Buzoianul Ciprian Stroe este doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Ingineria Resurselor Animale şi Vegetale, domeniul Horticultură din cadrul Universităţii din Craiova şi urmează să îşi susţină teza anul acesta. Copilăria petrecută într-o localitate buzoiană alături de bunicii săi l-a învăţat să aibă grijă de plante şi animale, ajungând să le iubească şi, mai târziu, să le cerceteze. În urma unei cercetări reuşite, prin care şi-a exprimat atât pasiunea, cât şi determinarea, a luat naştere un proiect cu un impact mare asupra publicului, chiar şi asupra celui care nu consumă vin.

Despre cum a luat naştere ,,7 Fete”, care sunt planurile lui de viitor în acest domeniu şi despre locurile natale, Ciprian Stroe a povestit într-un interviu pentru cititorii cotidianului OPINIA.

Reporter: De unde  ideea de a iniţia acest proiect?

Ciprian Stroe: Cercetarea viticolă este rezultatul pasiunii mele în ceea ce priveşte viaţa la ţară, agricultura şi chiar etnografia. Înainte de a mă decide să merg la facultatea de Ştiintele Naturii şi Ştiinţe Agricole, specializarea Agricultură, am studiat istoria şi am fost atras dintotdeauna de etnografie, tradiţii, costume tradiţionale specifice diverselor zone ale ţării. În timp, am reuşit să colecţionez costume populare şi obiecte meşteşugăreşti tradiţionale, pe care sper că voi avea posibilitatea să le pun în valoare.

După absolvirea facultăţii şi masterului în domeniul agronomiei,  câţiva ani am cercetat  şase soiuri de viţă de vie pentru struguri de vin: trei albe şi trei roşii, două dintre soiuri fiind nou create în cadrul Staţunii pentru Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Murfatlar. M-am gândit ca întreaga cercetare doctorală să o transform într-o adevărată experienţă, cu o poveste interesantă care să aducă un plus, valoare nu numai vinului, ci şi locului, de ce nu şi ţării noastre. Aşa că am facut parte din proiectul Experienţe Dobrogene ce are ca scop promovarea Dobrogei, cu istorie cât cuprinde, tradiţii încă bine păstrate în satele şi gospodăriile primitoare ale ţăranilor dobrogeni, hrana gustoasă şi naturală, vinuri alese şi o multitudine de oameni şi poveşti. Aş spune, să tră­ieşti experienţe inedite, fie ele dobrogene sau româ­neşti, să le promovezi, să araţi că se poate, asta înseamnă pasiune, dedicare şi voluntariat pentru comunitate

Cercetarea are în studiu cele două soiuri nou create: soiul Columna, soi de viţă de vie pentru struguri de vin alb, creat prin hibridarea soiurilor Pinot Gris şi Grasa de Cotnari, de către Milu Oslobeabu şi A. Ionescu. Este un soi cu specificitate de creştere a lăstarilor, creştere erectă (de aici numele Columna) care uşu­rează operaţia de dirijare, scăzând cheltuielile. Din strugurii acestui soi se obţin vinuri albe cu nuanţe de galben-auriu sau galben verzui, acidulate,  cu aromă combinată de pere şi mere verzi, cu  gust slab fructos apropiat celui de miez de nucă, potrivit de astringent, dar echilibrat. Ce de-al doilea soi,  Mamaia, este  creat prin hibridare intraspecifică între Merlot şi Băbească Neagră alături de Muscat Ottonel, autorii fiind aceiaşi ca la soiul Columna. În anii secetoşi, soiul Mamaia dezvoltă o aromă aparte, de trandafiri. Se pretează la obţinerea vinurilor roşii şi roze, de calitate superioară, chiar cu alcool de peste 14,5%, cu intensitate colorantă bună.

 În studiul privind favorabilitatea şi pretabilitatea extinderii în cultură a  celor două soiuri nou create, s-au comparat cu  câte două soiuri, unul tradiţional şi unul internaţional. Astfel, pentru Columna s-au ales soiurile Fetească Regală ca soi tradiţional şi Sauvignon ca soi internaţional, iar pentru soiul Mamaia, Băbească neagră ca soi tradiţional şi Merlot ca soi internaţional.

Rep: De unde a pornit această cercetare pe partea de viticultură şi de cercetare a soiurilor de vie?

C.S.: Gama aceasta de vinuri apare dintr-o dublă motivaţie: cercetarea a două noi soiuri de struguri pentru vin Columna şi Mamaia, soiuri create în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Murfatlar, cercetare în cadrul experienţei mele pentru teza de doctorat  şi dorinţa personală de a oferi publicului vinuri autentice din Podgoria Murfatlar. Soiurile studiate sunt atât internaţionale (Sauvignon şi Merlot), româneşti (Fetească regală, Băbească neagră şi Fetească regală) cât şi rodul cercetărilor: cele două soiuri nou create amintite mai sus, de la SCDVV Murfatlar, unde am găsit oportunitatea şi sprijinul de a desfăşura cercetarea. Ca şi tehnologie, am iarăşi două noutăţi : cultura viţei în regim convenţional ( cu toate tratamentele impuse) cât şi ecologic, cu o intervenţie controlată şi minimă . Acelaşi lucru s-a aplicat şi în procesul de obţinere a vinurilor, în tehnologia de vinificaţie, pentru că există tendinţa mondială, şi mai nou de câţiva ani chiar la noi în ţară, ideea de a ne întoarce cât mai mult spre natură, de ocrotire a solului, apelor , spre ,,curăţenie” pe toate planurile, spre tra­diţie, spre copilăriile de altă dată de la bunici, practici concretizate într-o agricultură durabilă, Smart, şi ajunsă la populaţie prin alimente sănătoase . Am mers chiar mai departe, prin tehnicile agricole aplicate, şi prin procedeul de vinificaţie să obţin un vin ecologic, controlat de organismele abilitate.

Cercetarea pe partea de viticultură a pornit de la această dorinţă de a îm­bunătăţi gama de vinuri de înaltă calitate, din zona Dobrogei, unde terroir-ul îşi pune amprenta asupra soiurilor ce se regăsesc în pahar, în vinuri sănătoase, ecologice.

Rep: De ce denumirea „7 Fete”?

C.S.: ,,7 Fete” reprezintă o colecţie de 7 vinuri experimentale, care nu sunt momentan comercializate, vinificate de mine, din soiuri naţionale, internaţionale şi soiuri nou create specifice podgoriei Murfatlar.

Am credinţa că Dumnezeu e în tot şi toate aşa că, inspirat de numărul divin, de simbolistica cifrei 7, am decis să numerotez cele şapte fete reprezentative ale etniilor dobrogene. Şap­te este numărul perfecţiunii divine sau al desăvârşirii,  unul dintre numerele considerate magice de-a lungul istoriei omenirii care continuă să fascineze şi astăzi, este semnul lumii complete, al creaţiei încheiate, al creşterii naturii, el este şi expresia cuvântului Desă­vârşirii. Aşa au apărut cele şapte fete: românca, tătă­roaica, lipoveanca, ucraineanca, bulgăroaica, aro­mânca, şapte comunităţi, şapte gusturi, şapte viziuni, un singur ţinut, o ţară.

Rep: Nu pot să nu remarc eticheta vinurilor. De unde te-ai inspirat în alegerea lor?

C.S.: Colecţia de vinuri dobrogene ,,7 Fete” a beneficiat de expertiza artistică a creatoarei de păpuşi tradiţionale, doamna Elena Orbocea, etichetele fiind inspirate de Păpuşile Dobrogei ce arată diversitatea culturală şi etnică a ţinutului.

Artiştii fotografi, doamna Lili Sumănaru şi doamna Eleodora Panait, au susţinut conceptul creativ al celor ,,7 Fete”, promovând prin arta fotografică Dobrogea aromelor, gustul local şi vinul nou creat.

Fiecare etichetă reprezintă o poveste a unei fete etnice a Dobrogei, iar fiecare fată este o operă de artă, o păpuşă realizată de artistul Elena Orbocea. Cu consimţământul dumneaei, n-am făcut altceva decât să transpun povestea într-o etichetă inedită ce a dat vinului valoare, profunzime si dimensiune cultural-istorică

Pentru susţinerea în demersul meu profesional aş vrea să aduc mulţumiri  dlui. prof, dr. ing. Botu Mihai (coordonatorul tezei mele de doctorat) şi dlui. prof. dr. ing. Constantin Câmpeanu Băducă de la Şcoala Doctorală de Ingineria Resurselor Animale şi Vegetale, Universitatea din Craiova, dnei. director dr. biolog Aurora Ranca, managerul Staţi­unii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Murfatlar. Ală­turi de mine au fost colegii  de la Departamentul de Ameliorare CS3, dna. ing. Dina Ionica şi CS3, dna Ana Negraru, CS 1, dl. Ayar Ene , colegilor de la Departamentul de Chimie,  secretar ştiinţific, dr. chimist, dna.  Victoria Artem şi drd. ing. dl. Abduraman Anil şi colegilor de la Departamentul de Producţie şi Vinificaţi,. Ing. tehnolog, dna Claudia Bucur, CS3, dna. Adriana Popescu şi dl. Cosmin Scripcaru.

Rep: Ce ne poţi spune despre fiecare tip de vin?

C.S.: Prin timpi de extracţie diferiţi ai componentelor benefice din struguri – antocianuri, taninuri, arome-, toate acestea au condus la obţinerea unor vinuri deosebit de extractive, ce păstrează în totalitate specificul soiului, foarte fructoase, aromate în nota dominantă a strugurilor din care provin. Astfel Sauvignon are o aromă dominantă de flori de viţă de vie, o aciditate bună. Feteasca aminteşte discret de flori de câmp. Băbească neagră, cu toate că nu e caracteristică zonei Murfatlar, a dat un vin minunat, neaşteptat de bogat dar în acelaşi timp onctuos, rotund, chiar dacă şi acest soi a fost vinificat singur pentru prima oară la Staţiune.

Noutatea absolută sunt cele două soiuri exclusiv la SCDVV, rod a muncii cercetătorilor de aici – Columna şi Mamaia, soiuri vinificate de mine ecologic. Este absolut necesar a aduce către consumatori şi lucruri noi, specifice zonei şi unicate în acelaşi timp. Columna este rodul încrucişării a două soiuri deosebite – Pinot Gris şi Grasa de Cotnari . Vinul obţinut e incitant, deosebit, cu o aciditate foarte bună, ferm, un galben-auriu, cu o aromă de pere verzi şi gust delicat apropiat celui de miez de nucă şi foarte potrivit zonei noastre dăruită cu ape bogate în diverşi peşti, cu soare generos. Este un vin minunat pentru după-amiezile fierbinţi, un bun partener destinat să te răcorească. Mamaia e un vis într-un pahar, din trei ,,părinţi“ – Merlot, Băbească şi Muscat Ottonel. Un vin modern, vinificat de mine, atât roşu cât şi roze, aromat, delicat, cu fină aromă de trandafiri, cu gust fructat, e suav, proaspăt, dar în acelaşi timp misterios, făcându-l memorabil.

Rep: Ce au în plus vinurile tale?

C.S.: Toate experienţele făcute, toate rezultatele, toată munca, strădania trebuiau valorificate. Aşa a apărut gama ,,7 Fete”! Este un omagiu adus multor lucrători: din vie, din cramă, din laborator, din marketing, familiei şi apropiaţilor care m-au susţinut. Dar mai presus de toate, prin denumirea lor, este un omagiu oamenilor acestor locuri. Mai precis unor 7 etnii din cele mai numeroase din Dobrogea. Am dorit ca fiecare din ele să îmbrăţişeze un vin, să le reprezinte şi să devină ,,al lor” . Sunt vinuri pe care nu le găseşti în felul acesta la ceilalţi producători din podgoria Murfatlar, sunt deosebite prin naturaleţe, prin tehnologia uşor modificată: cele albe au stat un număr de 20 de zile pe drojdie, iar cele roşii au stat un număr de 14 zile la maceraţie pe boştină, pentru a extrage cât mai mult taninuri, arome şi culoare, sunt vinificate din struguri ecologici şi prin tehnologii ecologice, sunt vinuri sănătoase,  prin expresivitate, prin modul de prezentare, prin originea controlată. Sunt originale! Sunt vinuri noi, tinere, dar fiecare bine definit, cu personalitate, lucrate cu dragoste, pasiune, dorinţa de cunoaştere, dorinţa de nou, de personalizare. Şi mai mult, dorinţa de a fi pe placul consumatorilor, de  a-i bucura, de a-i face fericiţi!

Rep: Vinurile tale au beneficiat de un real succes nu doar local, ci şi naţional. Te aşteptai la acest lucru?

C.S.: Mă aşteptam să am o cercetare doctorală re­uşită, să exprim în profesia mea atât pasiunea, cât şi determinarea, dar nu mă aşteptam ca impactul asupra publicului, inclusiv al celui care nu consumă vin, să fie aşa mare. Totul s-a transformat într-o experienţă culturală, unde vinul a devenit actor principal şi sunt mândru de acest lucru.

Rep: În prezent eşti student la Şcoala Doctorală din Craiova, iar în toamnă urmează să susţii doctoratul. Ce urmează pentru tine? Care sunt planurile de viitor?

C.S.: Până în toamnă încă sunt doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Ingineria Resurselor Animale şi Vegetale, domeniul Horticultură din cadrul Universităţii din Craiova, sub conducerea domnului profesor doctor Mihai Botu, sper să reuşesc să îmi susţin teza anul acesta, să mă pot înscrie la un curs post doctorat unde să îmi continui cercetarea pe partea de vinificaţie a vinurilor roze şi sper să îmi pot creiona o carieră universitară.

Rep: Revenind la oraşul tău natal, Buzău. Ai de gând să faci o cercetare şi în această zonă?

C.S.: Niciodată nu m-am rupt de glie, ca să spun aşa. Sunt legat de oraşul meu natal, Buzău, sunt legat de satul bunicilor mei, unde aceştia au avut gospodărie mare şi chiar vie. Demersul meu legat de cercetarea vinului şi transformarea acestuia într-o experienţă a fost susţinut de familie, implicit de sora mea, care este intiţiatorul Experienţelor Dobrogene, aşa că pot afirma că amândoi suntem cu gândul acasă. Şi cu siguranţă îmi doresc să mă reîntorc şi să am realizări profesionale legate de oraşul natal, şi poate chiar o mică plantaţie viticolă în satul copilăriei mele.

Rep: În fine, spune-ne câteva cuvinte despre copilăria ta la Buzău şi ce te aduce mereu „acasă”?

C.S.: Nu am plecat niciodată de acasă cu gândul şi sufletul. Am urmat cursul vieţii, am studiat, am cercetat, am avut diverse slujbe departe de casa în care m-am născut şi am crescut dar mereu am revenit cu nerăbdare şi dor.

Am fost un copil fericit, am crescut liber şi desculţ în curtea bunicilor. Aici mi-am dezvotat şi pasiunea pentru tradiţii, natural, am învăţat să îngrijesc animale şi plante, să respect oamenii şi să cinstesc memoria acestora. Revin mereu la casa de la ţară şi timpul liber îl petrec acolo, fie în livadă, fie  în grădină unde am vreo 300 de trandafiri, fie îngrijind animalele din curte, mai ales noua pasiune, păunii,  şi-mi place tot ceea ce fac. Mă leagă amintiri frumoase şi sper, ca la rândul meu, să creez amintiri de neuitat.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker