Buzoianca Oana Șerban: „Astăzi ești un erou dacă reușești să faci din tine un fel de experiment public”

Lumea digitală nu este o oglindă a lumii reale. Lumea digitală este o „Lume Nouă”, altfel desigur decât cea descoperită în 1492 de Cristofor Columb. Ea vine cu probleme și provocări noi și are capacitatea de a influența semnificativ realitatea socială actuală. Constatăm că activitatea în spațiul virtual crește, practic, de la o zi la alta, începând de la cea care constă în a posta opinii, la cea de-a etala o ideologie, a crea un brand și chiar de a pune bazele unei comunități.

Între identitatea virtuală și cea reală există însă anumite raporturi despre care buzoianca Oana Șerban – doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice -, a oferit explicații într-o emisiune Radio România Cultural. Studiile recente despre impactul rețelelor de socializare asupra modului în care ne raportăm la lume, dar și la propria noastră identitate, despre presiunea existentă de a etala experiențele pe social media și nu în ultimul rând, timpul din ce în ce mai extins pe care oamenii îl petrec în socializarea online, au ridicat mai multe semne de întrebare, unele dintre ele aflându-și răspunsul din partea cercetătorului Oana Șerban.

Cât de tare ne influențează viața lumea digitală

Este știut că rețelele de socializare au apărut ca o modalitate de a păstra legătura cu prietenii și de a împărtăși cu ei momente frumoase. De aici și până la a crea dependență, timpul alocat pentru interacțiunea virtuală fiind tot mai mare, nu a fost decât un pas. Mai rău decât atât este faptul că acestea par să producă și stări depresive. Cel puțin așa arată rezultatele celui mai recent studiu Kaspersky Lab, citat de hotnews.ro. Studiul indicat arată că

social media ar genera stări de tristețe și depresie, pentru că utilizatorii resimt invidie atunci când văd postate imagini cu viețile aparent mai fericite ale prietenilor lor. În aceste condiții apar o serie de întrebări: ce este identitatea virtuală și care sunt raporturile ei cu cea reală? Ce sens mai are ideea de autenticitate în era informației? Care sunt modelele culturale formate în contextul rețelelor de socializare? Acestea sunt  de fapt și întrebările de la care a pornit dialogul Radio România Cultural cu buzoianca Oana Șerban, care a început prin a explica cum s-au transformat sensurile autenticității – un concept întâlnit și în istoria filosofiei -, în lumea digitală. „Avem, pe de o parte, ideea de autenticitate definită prin raportarea la propiul sine și la propriul scop pe care noi înșine ni-l punem și, pe de altă parte, autenticitatea raportată la mediul social și la așteptările pe care alții le au de la noi”, a spus cercetătoarea buzoiană. Ea a explicat cum, într-o epocă în care cumva  influencerii comercializează autenticitatea, există această presiune de a fi autentic, pentru că asta face ca modelul tău de viață să fie replicat. „Am început să comodificăm, nu doar să cuantificăm această formă de autenticitate care se transformă în propriul brand. Am început să tratăm autenticitatea ca pe o proprietate privată care poate să fie însoțită și de o muncă salarială. Unii trăiesc doar din comercializarea acestui tip de autenticitate. Astăzi rețelele de soicalizare îți permit să faci acest lucru. Și atunci trebuie să distingem între valoarea interesată și valoarea dezinteresată a manierei în care administrăm autenticitatea”, a precizat Oana Șerban.

A continuat apoi cu explicații pe marginea ideii de „sine digital”, punctând faptul că și aici mediul virtual ne provoacă să redefinim noțiunea, care clar nu mai poate fi ceea ce în filozofia tradițională era doar „o unitate nucleară a gusturilor noastre, a virtuților noastre, a orientărilor și credințelor noastre”, pentru că, mai spune Oana Șerban, „impune un model de sociabilitate, care transformă un model de sine individual – cel ce sunt -, într-un sine relațional, sunt eu alături de un altul” și a exemplificat prin termenul <selfie>, cunoscut de toată lumea, care pleacă de la sine și construiește o imagine fragmentară: <vă ofer imaginea mea la această oră, în acest moment și nu aveți decât să comentați!>”.

„Suntem o civilizație în goană după eroi”

O imagine puternică în mediul online cu un rol social,  despre care a vorbit cercetătorul, poate și pentru că a creat un nou model ocupațional,  este influencerul. Prezența sa a fost semnalată de Oana Șerban, care l-a caracterizat drept un individ care trăiește mai fragmentat, cu un rol mai degrabă social decât moral. Acesta, spune cercetătorul buzoian, „poate să pună lumea în legătură fără să pretindă o condiție de virtute sau condiție de morală sau de igienă sufletească din partea celor care sunt în asentimentul valorilor pe care el le promovează. Nu e de niciun fel parusiastul vechilor greci, adică nu mai este omul care rostește adevărul cu orice preț, în orice condiție, fără teama de a supăra pe cineva. Am constatat că influencerii își dozează foarte bine mesajele în ultimul timp și par să fie niște mici eroi al social-media, niște mici eroi al democrațiilor digitale”. Ea a explicat mai departe care este rostul unei astfel de persoane în mediul online. „Suntem o civilizație în goană după eroi, o societate care are nevoie de eroi în mod constant și asta pentru că autenticitatea pe care eroii tind să o promoveze în felul lor avea cândva ceva foarte prometeic. Astăzi ești un erou dacă reușești să faci din tine un fel de experiment public. Ești un erou pentru că îți împărtășești zi de zi toate tristețile, suferințele și bucuriile. Ești un erou pentru că ieși din când în când și vorbești cu acești hateri, care îți demontează opiniile și părerile, cu puțină șansă, dacă ești un erou SMART, când ai putea fi și un vizionar – pentru că ne-ai spus că vom ajunge aici, că ne-ai spus că lucrurile vor arăta așa”.

Aici au fost subliniate și aspectele negative cum ar fi faptul că vizibilitatea influencerilor poate fi confundată cu adevărul, ceea ce se constată a fi un fenomen în creștere, mai ales că sunt destui oameni care se solidarizează cu influencerii. S-a tras și un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea apariției unor derapaje morale, democratice și contracultură.