Buzoianca Oana Mancu, absolventă cu cea mai înaltă distincție a Facultății de Film și Literatură Engleză din Liverpool

Anul 2016. O elevă din clasa a XII-a a Colegiului Hasdeu își lansează, în amfiteatrul liceului buzoian un volum de versuri, care îmbină poeziile sale cu fotografiile realizate de cole­gul ei Costin Fetic. Versurile adolescentei sunt apreciate de critica de specialitate care considera că „Oana Mancu scrie poeme capabile să concureze valoric cu poezia ultimilor două generații de poeți români, fără să iasă în pierdere”. De altfel, cu un an înainte a obținut chiar premiul I la creație literară „Tinere Condeie”, organizat de Ministerul Educației.

Astăzi, la mai bine de trei ani distanță, buzoianca Oana Mancu a absolvit cu cea mai înaltă distincție (First-class honours) Fa­cul­tatea de Film și Literatură Engleză din cadrul Universității Hope din Liverpool. Una dintre cele două lucrări de licență realizate de Oana a fost dedicată noului val din cinema­tografia românească.

Reporter: Ce corespondent în învățământul românesc are titlul cu care ai absolvit Universitatea Hope din Liverpool?

Oana Mancu: La absolvire, la ei ai diferite trepte în funcție de rezultatele obținute pe parcursul a trei sau patru ani de studiu. „First” e cel mai mare pe care îl poți obține. Dar eu am luat premiul pentru cel mai bun student la cursul de film. Am făcut, practic, două facultăți într-una: Literatura Engleză și Film (BA Combined Studies English Li­terature and Film and Visual Culture). Premiul meu e oarecum un echivalent al titlului de „șef de promoție” din România. Dar pentru că structura lor e diferită nu se acordă premiu unui student care să reprezinte generația. De asta dau premii individuale pentru fiecare curs în parte. Ei nu acordă note, ci calificative care sunt echivalente unui procent. Eu am absolvit cu 1.1 (cel mai mare grad).

„Ce e interesant la ei e sistemul de evaluare”

Rep.: Vorbește-mi des­pre ce ai studiat la universitate.

Oana Mancu: Am studiat Li­te­ratura Engleză și Film. La film a fost puțin diferit, pentru că în primul și în al doilea an am avut și cursuri de practică: animație, fotografie, scriptwriting (scenariu de film), care mi-au pus la încercare diferite abilități legate de cursul propiu-zis. În anul trei în schimb am putut să aleg dacă vreau să mă axez pe partea de practică sau pe cea de teorie, și am ales teorie, iar asta a însemnat să studiez timp de un an câteva mișcări underground din cinematografia lumii. La literatura engleză am avut taskuri bazate pe cursul propriu zis, iar anul acesta am făcut modernism și post-modernism. Ce e interesant la ei e sistemul de evaluare, care nu numai că testează nivelul de documentare pe care îl ai, dar vrea sa vadă că poți să vii cu perspective noi în discuție, nu numai să prelucrezi ce ai citit în cărți de critică. La ambele cursuri am avut de scris și o lucrare de licență.

Rep.: Ce te-a făcut să alegi aceasta universitate și nu alta din străinătate sau UNATC, de exemplu?

Oana Mancu: Am vrut să vin în Liverpool pentru că mi-a plăcut foarte mult orașul încă de pe vremea când începusem aplicațiile. Am fost acceptată la toate universitățile din UK la care am aplicat, dar am simțit că în Liverpool m-aș putea integra cel mai bine. Cât despre UNATC, cred că nu am ales să merg acolo pentru că îmi doream foarte mult să studiez în afară. Sistemele de învățământ diferă foarte mult între ele, din toate punctele de vedere: profesori, sistem de notare, abilități evaluate. În Anglia am avut oportunitatea să-mi dezvolt un set de abilități care nu cred că e foarte apreciat în momentul de față în învă­țământul românesc.

„Și relația cu profesorii e foarte diferită”

Rep.: La ce abilități te referi?

Oana Mancu: Cursul e foarte interactiv și în fiecare săptămână ai un seminar de discuții libere. Evaluarea se face de cele mai multe ori prin eseuri la care ai de ales din o serie de întrebări. Plus partea practică în care trebuie să înveți să aplici teoria învățată la curs anterior. Și relația cu profesorii e foarte dife­rită. Vor să vadă că tu faci un progres de-a lungul anilor, nu numai din punct de vedere academic, ci mai ales personal. Iar pentru asta ai un „personal tutore” care programează întâlniri individuale cu fie­care student. De cele mai multe ori profesorii ne-au fost cei mai buni prieteni, mai ales când știau ca avem probleme în viața perso­nală. Iar studenților nu le e teamă să aibă încredere în ei, pentru că știam că totul e confidențial și nu ne va afecta mai apoi nota la curs sau felul în care suntem evaluați.

Rep.: Există fel de fel de povești despre modul în care sunt priviți românii în Marea Britanie. Cum a fost în cadrul Universității din Liverpool? Ai avut colegi români?

Oana Mancu: Nu am colegi români și întâmplarea face să fi fost singurul student străin de la ambele cursuri. Nu am fost privită cu nimic mai diferit fără de colegii mei veniți din diferite părți ale Angliei. Ba din contră, lucrarea de licență la cursul de film a fost despre Noul Val Ro­mânesc.

Rep.: Noul val românesc în cinematografie, adică Mungiu, Puiu, Porumboiu?

Oana Mancu: Da. Am analizat spațiul interior din câteva filme emblematice și relația dintre acesta și structura narativă.

Rep.: Te-ai specializat pe scenariu de film sau și pe regie?

 

Oana Mancu: La cursul meu nu au fost împărțite așa, eu m-am specializat pe partea de teorie de film.

Rep.: Asta îți oferă expertiza de a putea face un film?

Oana Mancu: Da și nu. În final sunt absolvent de film și am avut proiecte practice. Am avut posibilitatea de a alege între a scrie un scenariu sau o lucrare de licență. Iar la facultate am făcut proiecte menite să-mi ofere experiența în ideea în care aș vrea să fac un film.

„Aș vrea sa lucrez în Manchester Media City”

Rep.: Când erai în liceu am scris despre tine cu ocazia lansării unui volum de versuri. Mai scrii poezii?

 

Oana Mancu: Nu m-am oprit încă din a scrie poezie, cred numai că stilul meu diferă acum, pentru că am avut și am parte de o experiența diferită, chiar dacă au trecut trei ani de când m-am stabilit în Anglia.

Rep.: Ce vrei să faci mai departe, după facultate?

Oana Mancu: Aș vrea sa lucrez în Manchester Media City, unde sunt câteva studiouri de televiziune, dar ce am învățat în Anglia e să fiu deschisă la tot felul de oportunități, așa că nu știu exact ce-mi rezervă vii­torul.

Rep.: Acum lucrezi în Anglia?

Oana Mancu: Da. Lucrez de când am venit aici. Lucrez într-un birou, sunt admi­nistrator pentru un business independent din Li­ver­pool.

Doi profesori din Hasdeu pe care i-ar fi luat cu ea în Anglia

Rep.: Cât a contat pentru evoluția ta în Anglia faptul că ai absolvit Hasdeul? Există vreun profesor care ți-a marcat evo­luția?

Oana Mancu: O spun și o voi spune de fiecare dată când voi avea ocazia. Hasdeul are un loc special în inima mea, pentru că m-a crescut ca om, prin experiențele bune și rele. Am simțit că sunt iubită, apreciată și tratată ca un om mare. Din punctul ăsta de vedere, a fost un mare ajutor când am venit aici. Iar profesorii pe care i-aș fi adus cu mine în Anglia și care cred că ar fi iubiți aici de toți studenții sunt domnul Dan Solcan și doamna Magda Hofnăr.