După ce a trecut pe lângă moarte, buzoianca Cornelia Catanga a acordat primul ei interviu, pentru România TV. Cântăreața de muzică lăutărească a mărturisit că nu mai are bani să plătească chiria, motiv pentru care stă momentan la niște prieteni. Îndrăgita artistă este convinsă că supărările și gândurile negre sunt sursa problemelor de sănătate, potrivit Spy News.
„Da, mămico, am slăbit. De supărări. N-am putut să stau (fără fiul meu, n.r.). Am mai avut și niște alte chestii. Am fost păcălită. Am fost păcăliți (…) Cum să mă simt? Mă simt bine? Sunt acasă, sub monitorizare”, a spus Cornelia Catanga, la RomâniaTV. Mai mult, artista a lansat un apel disperat către Gabriela Firea, în speranța că primarul general al Capitalei i-ar putea oferi o casă. „Vă cad în genunchi”, a spus cântăreața. „Sunt un om care nu mai pot să-mi fac meseria. Mai văd doar 3 la sută. Am o boală care duce la orbire”, a mai spus Cornelia Catanga.
Reamintim că artista buzoiană Cornelia Catanga (61 de ani) a suferit un stop cardio-respirator pe 14 iulie. Acesteia i s-a făcut rău și a căzut pe stradă, când era cu fiul ei. Acesta a chemat imediat o ambulanță, care a dus-o la Spitalul de Urgență Floreasca.
Potrivit ,,Libertatea”, medicii i-au făcut Corneliei Catanga mai multe investigații, iar în urma coronarografiei au văzut că artista are probleme cardiace și imediat au dus-o în sala de operații, pentru a-i pune un stent. „M-am speriat foarte tare, mai ales după atâtea probleme care au fost cu artiști mari. Nu e în regulă ce se întâmplă, sunt atâția artiști mari dați uitării”, a spus pentru ,,Libertatea” Aurel Pădureanu, soțul Corneliei Catanga.
Una dintre cele mai cunoscute artiste de muzică lăutărească, Cornelia Catanga s-a născut pe 9 martie 1958 în comuna buzoiană Cătina. „Sunt dintr-un sătuc, cu numele de Zeletin, un sat numai de lăutari romi și moștenesc glasul și cântecul din bunici și străbunici. Imaginați-vă, numai, în ce familie am venit eu pe lume: bunica mea a cântat la vioară până la 80 de ani, mama mea – Dumnezeu s-o odihnească! – cânta la acordeon și bătea și tobele ca nimeni altcineva, sora mamei mele, la fel, cânta la acordeon, fratele mamei cânta la acordeon și la vioară, bunicul și străbunicul meu cântau la țambal. Așa că totul în jurul meu, înainte de cuvinte, era numai muzică. Am început să cânt de pe la șase ani, cu acordeonul, deși pe mine mă fascina țambalul și am rămas și acum cu această nostalgie. Dar atunci, mama, neavând posibilitatea să-mi cumpere un țambal, mi-a dat un acordeon, care era al fratelui ei cel mic, plecat militar. Prima mea melodie pe care am cântat-o la acordeon era un tango. Nu m-a învățat nimeni, mama doar mi-a pus acordeonul în brațe și a trebuit să învăț singură, apăsând pe rând toate clapele ca să iasă melodia pe care o aveam eu în minte, auzită la cei mari”, declara Catanga, în urmă cu câțiva ani.
