Buzăul, în topul scăderii populației apte de muncă

Institutul Național de Statistică (INS) a făcut recent publice estimările privind evoluția demografică și a forței de muncă până în 2080. Deceniile care vin conturează o mai veche expresie, „Două Românii”, și arată o interpretare a cifrelor. Dar există mai multe puncte interesante care merită analizate și comentate. 

România va pierde în următorii 15 ani aproape 700.000 de oameni, din care 500.000 vor fi din rândul populației active, arată un scenariu analizat de INS. Cele două cifre sunt calculate în varianta medie, cea pesimistă arătând și mai rău.

După calculele INS, până în 2080, România va pierde aproape 3,4 milioane de locuitori, chiar și în scenariul „mediu”, considerat cel mai realist. Dar declinul nu va fi uniform: sudul țării se prăbușește demografic, în timp ce centrul, nord-vestul și zona metropolitană București-Ilfov rămân relativ stabile.

Diferențele sunt atât de mari încât România se va împărți în două țări: o jumătate care se goleşte rapid și o jumătate care îmbătrânește, dar își păstrează populația activă în proporție mai mare.

Astfel, Regiunea Sud-Vest Oltenia va cunoaște un declin catastrofal, de 36,5 la sută până în 2080. Județele Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea devin epicentrul depopulării României, cu plecări masive spre Vest, natalitate foarte scăzută, mortalitate ridicată și economie slab diversificată.

Județul Buzău, care face parte din Regiunea de Sud-Est, a doua regiune a țării care va cunoaște un declin demografic considerabil, se află pe locul 11 pe plan național: va pierde 12,58 la sută din populație până în 2040 și 28,37 la sută până în 2060.

Cum arată România care rămâne fără oameni?

• O țară în care fiecare persoană activă va susține tot mai mulți pensionari. Raportul de dependență demografică urcă la 65,5 la sută, adică pentru fiecare 100 de persoane cu vârstă de muncă, vor exista aproape 66 persoane dependente (copii sau vârstnici). În Oltenia, povara va fi uriașă: 70,4 la sută.
• Criză de forță de muncă în aproape toate județele. Numărul persoanelor active scade de la 8,3 milioane (2024) la 7,3 milioane în următorii 15 ani și apoi la 6 milioane în 2080. Se pierd între 21 la sută și 27 la sută din oamenii capabili să lucreze. Cele mai lovite vor fi regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est (din care face parte și Buzăul), cu 40 la sută.
• Economia județelor din sud se contractă structural. Când populația activă cade cu 40–45 la sută, se întâmplă patru lucruri inevitabile: firmele nu găsesc angajați și se relocă spre vestul țării sau în afară; investițiile scad pentru că nimeni nu investește în orașe care se golesc; veniturile locale scad dramatic, iar administrațiile vor avea bani mai puțini pentru drumuri, școli, spitale etc.; tesutul economic se subțiază, adică vor fi mai puține IMM, mai puține servicii, mai puțină inovație.

Ce înseamnă acest lucru pentru economie:

• Mai puțini oameni care lucrează = economie mai mică. Când scade numărul de oameni activi, scade automat și capacitatea țării de a produce bunuri, servicii și venituri.
• Impozite mai puține fac bugetele mai slabe, pentru că mai puțini angajați înseamnă mai puține taxe. În același timp, crește numărul de pensionari, odată cu presiunea pe buget.
• Pensiile devin tot mai greu de susținut. În 2024 erau 1.413 persoane inactive la 1.000 ocupate, iar în 2080 vom avea până la 1.762 persoane inactive la 1.000 ocupate: În consecință, sistemul public va deveni tot mai dependent de taxe mari sau de împrumuturi.
• Județele care se golesc pierd atractivitatea pentru investitori, pentru că un investitor nu deschide o fabrică sau logistică într-o zonă fără oameni. Aceasta duce la un cerc vicios: șomaj, plecări, firme puține, infrastructură slabă, și mai multe plecări.