Buzăul, printre județele cu cele mai puține cazuri de suicid
Anumite evenimente cu care orice persoană se confruntă în viață își pun amprenta asupra sănătății mintale. Pandemia de Covid-19 este unul dintre momentele tensionate prin care a trecut sănătatea mintală a românilor, deoarece aceasta a pus o presiune foarte mare pe orice persoană, mai ales pe cele care se confruntă cu mult stres sau sunt vulnerabile.
10 septembrie este declarată Ziua Mondială a Suicidului, ocazie cu care psihologul Mihai Copăceanu a oferit un interviu pentru ,,Mediafax”, în care a vorbit despre aceste probleme, despre cum să le depășim, dar și zonele din țară care cu un grad ridicat sau mai mic de astfel de evenimente.
Foarte multe persoane confuză deprimarea cu depresia. Deprimarea implică o stare de tristețe care se manifestă fără simptome clinice, poate fi contextuală – în urma unui eșec, de exemplu -, sau într-o anumită perioadă a anului. Persoana nu se izolează, ci rămâne implicată în acțiunile publice, în timp ce depresia implică un număr de simptome clinice care persistă pe toată durata unei zile și pe mai multe zile, de la dispoziție tristă, lipsa energiei, până la pierderi în greutate, gânduri de moarte.
Psihologul Mihai Copăceanu spune că ,,există cercetări care au demonstrat că 61 la sută dintre persoanele care au comis suicidul nu au avut nici un diagnostic de tulburare mentală. Faptul că nu au fost diagnosticate nu înseamnă că nu au suferit (…) Oamenii se sinucid nu pentru că nu vor să mai trăiască, ci pentru că suferința pe care o experimentează este prea mare, mult prea mare. Adică depresie (…) Mi se pare atât de trist când văd persoane care condamnă pe cei care se sinucid. Este inacceptabil să judeci și să acuzi o persoană suferindă, un om bolnav. Văd instituții, precum Biserica Ortodoxă, care nu au înțeles nimic din fenomenul suicidar”.
Sinuciderea în rândul adolescenților este un fenomen grav, trist și șocant. România nu are o Strategie Națională de Prevenire a Suicidului așa cum, încă din 2012, Statele Unite ale Americii au elaborat o asemenea strategie, pe care, periodic, o revizuiesc.
În România, în ceea ce privește ierarhizarea cazurilor suicidale pe județe, cele care au un nivel foarte ridicat (peste 20 sinucideri/ 100.000) sunt Harghita, Covasna, Satu Mare și Mureș. La polul opus, printre județele care au un nivel foarte scăzut, respectiv sub 10 sinucideri la 100.000 persoane, se află Buzăul, alături de Caraș-Severin, Argeș, Vrancea, Bistrița Năsăud, Suceava.
La Buzău, cazurile de sinucidere sunt puține, comparativ cu numărul înregistrate în alte județe. Foarte multe cazuri de sinucidere au loc, de obicei, din motive de iubire sau gelozie.
În 2019, Adrian era a doua persoană care își lua viața pe podul de la Mărăcineni la un intreval de o lună, după ce un cetățean austriac, de 47 de ani, s-a legat cu o funie și și-a pus capăt zilelor. Adrian avea 17 ani și visul lui era să cânte pe marile scene. Pentru că nu era ascultat de cei din jur, acesta a ales să recurgă la sinucidere, iar pe 13 mai 2019 a fost văzut atârnând pe podul de la Mărăcineni.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că doar 50 la sută dintre adolescenții cu tentative de suicid ajung să primească îngrijire medicală. De aceea, numărul celor tratați în spital nu reprezintă un indicator real al problemei în comunitate. Fetele, deși sunt mai depresive decât băieții, au abilități de a comunica mai ușor, de a cere ajutor; băieții sunt mai agresivi și folosesc metode dure, ceea ce contribuie la rezultate fatale.
Într-una dintre cercetările psihologului Mihai Copăceanu, acesta a publicat o statistică conform căreia 48,9 la sută dintre tineri susțin că au avut măcar o dată gânduri de suicid.
Psihologul recomandă ca vizita la specialist să fie făcută atunci când avem nevoie de părerea unui specialist în sănătate mintală. Important este ca persoanele care au gânduri mai ,,negre” să vorbească despre ele, să nu le păstreze în sinea lor și să ceară ajutorul.