Actualitate

Buzăul, județ cu antivacciniști ,,moderați’’

România, pe locul nouă în topul statelor cu pondere mare de adversari ai vaccinării

Sociologul Dumitru Sandu a analizat rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru privind atitudinea față de vaccinarea anti COVID-19 și a concluzionat că România se află pe locul nouă în grupul primelor zece state cu pondere mare de antivacciniști.

Dintre cele zece state analizate, nouă sunt foste țări comuniste, arată profesorul Dumitru Sandu într-un articol științific publicat pe platforma Contributors. Modul românesc de raportare la vaccinarea anti-COVID-19 se înca­drează în modelul specific fostelor țări comuniste din Estul și Centrul Europei. În acestea, plus Austria, întâlnim predispoziția cea mai mare spre anti-vaccinare. În nordul Uniunii Europene (Suedia, Finlanda, Irlanda), dar și în sud (Italia și Spania) apare, prin contrast, cea mai mare concentrare a pro-vacciniștilor.

Țările din Estul Europei, grupare din care face parte și România, sunt caracterizate prin intenție redusă, mult sub media europeană, de vaccinare anti COVID-19. Cea mai puternică intenție de respingere a vaccinării în viitor este pentru est-europenii din țările mici, cu mai puțin de zece milioane de locuitori. Surprinzător, profilul atitudinal al persoanelor din aceste țări legat de vaccinarea COVID-19 se apropie cel mai mult de cel al Austriei și al Franței. La polul opus se află cetățenii din Belgia, Olanda, Danemarca și Finlanda, cu cea mai mare înclinare către vaccinare pentru nevaccinați.

Dorința de vaccinare este justificată de încrederea în autoritățile guvernamentale sau locale și în medici. Pe de altă parte, intenția de nevaccinare este influențată de încrederea mare în rețelele de socializare de pe internet.

Care este situația la nivel național

Analiza sociologului Dumitru Sandu arată că anti-vacciniștii din România sunt concentrați, conform datelor Eurobarometrului, realizat în luna mai 2021, în principal în regiunea de dezvoltare Centru. Aceasta cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Anti-vacciniștii care sunt mai toleranți și acceptă că vaccinul, în genere, poate fi bun pentru alte cazuri, sunt localizați preponderent în regiunile de dezvoltare Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) și Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea).

Regiunea orașului București împreună cu Ilfovul este specifică pentru cei cu orientare atitudinală medie, între anti- și pro-vaccinare. Pentru restul regiunilor de dezvoltare din țară nu apar asocieri semnificative cu ti­pul de atitudine față de vaccinarea COVID-19.

Românul tipic, care susține vaccinarea, tinde să aibă educație de nivel ridicat, a mai fost vaccinat ca adult cel puțin o dată și are încredere în guvern, autorități medicale și autorități locale. Foarte probabil, în legătură cu acești factori de condiționare, că în structurarea tendințelor anti-vacciniste ale multora dintre români a contat faptul că, în context european, înregistram (la momentul sondajului) ponderea cea mai redusă de persoane care aveau deja structurată cultura vaccinării ca adult, anterior pandemiei.

„Analiza centrată numai asupra intențiilor de vaccinare ale celor nevaccinați argumentează lim­pede că atitudinile contează foarte mult. Cei care au fost înre­gistrați ca având o atitudine puternic favorabilă vaccinării sunt deciși ca în curând să se vaccineze. Încă o dovadă că palierul comunicare eficientă este foarte important în ecuația creș­terii numărului celor vaccinați efectiv”, scrie dcnews.ro.

 

Cine este sociologul Dumitru Sandu

Născut în 1949, prof. univ. dr. Dumitru Sandu este unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul demografiei. El s-a specializat în cercetări privind migrația, dezvoltarea regională, cercetarea opiniei publice și capitalul social. A efectuat mai multe stagii de pregătire la importante universități din Europa și Statele Unite, fiind implicat în numeroase proiecte de cercetare internaționale.

Dumitru Sandu a absolvit  Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, în anul 1971, pentru ca în 1979 să obțină titlul de doctor, cu teza “Analize ale diferențierii sociale în comunitățile rurale”, sub coordonarea profesorului Henri H. Stahl. Între 1971 și 1974, Dumitru Sandu a fost cercetător în cadrul Centrului de Sociologie al Academiei Române pentru Științe Sociale și Politice, pentru ca între 1975 și 1977 să își desfășoare activitatea la Institutul de Economie Agricolă.

Din 1977 și până în 1992, cercetările profesorului Dumitru Sandu pot fi regăsite în cadrul Laboratorul de Sociologie al Institutului de Proiectare pentru Construcții Tipizate. În 1992, Dumitru Sandu își începe carierea universitară, dar paralel va desfășura o activitate de cercetare în cardul Laboratorului de Sociologie și Informatică SOCIOBIT (până în 1999). Profesorul Dumitru Sandu, a condus Comisia pentru Sociologie, Științe Politice și Științele Comunicării pentru certificarea diplomelor universitare, din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (2000-2009), a făcut parte din Comisia prezidențială pentru analiza riscurilor demografice și sociale din România (2009-2010) și din Consiliul Național de Etică (2016-2018). De asemenea, a fost editor al revistei “Sociologia Românească” și redactor șef adjunct al revistei “Romanian Journal of Sociology”.

În prezent, Dumitru Sandu este profesor emerit al Universității București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Cursurile predate de reputatul profesor ating teme precum  migrația și dezvoltarea, migrația transnațională, dezvoltare comunitară și regională, stratificare și stiluri de viață, tehnica sondajdelor de opinie publică, analiza datelor sociale, sociologia tranziției, statistică socială, explicarea fenomenelor demografice.

Articole similare