Buzăul a devenit o zonă preferată pentru proiectele eoliene, dovadă fiind și investițiile pentru care au fost primite avizele tehnice de racordare. Un nou val de investiții în proiectele eoliene plasează județul Buzău pe locul doi la nivel național, după Galați. În ultimul an investițiile în proiectele eoliene au rămas neschimbate. Din 2020 şi până în prezent şi-au primit avizele tehnice sau contractele de racordare la reţea proiecte de energie eoliană sau solară însumând aproape 7.000 MW. Dacă în primul val de investiții în energie verde, din 2009-2014, eolienele au dominat, acum lucrurile vor sta diferit, conform statisticilor actuale.
Proiectele în panourile solare vin din urmă. Spre exemplu, doar în iunie au primit avizul tehnic trei proiecte solare mamut, unul în Brăila (350 MW) şi două în Galaţi, fiecare de 210 MW. Până în acest moment, proiectele care au primit avizele tehnice de racordare pentru eoliene au o putere mai mică decât cele pentru energia solară. Concret, energia verde din România are o putere de 6.878 MW, în proiecte în energia solară sau eoliană care au primit avizul tehnic de racordare sau contractele de racordare la rețea. Din acest total, 3.787 MW reprezintă puterea proiectelor din energia solară, iar 3.096 MW cele din energia eoliană.
Chiar dacă energia solară pare să vină din urmă, două județe, Galați și Buzău, au mai multe proiecte în energia eoliană decât în cea solară, mai ales că la Buzău ar urma să fie amplasat cel mai mare parc de eoliene din țară.
Potrivit informațiilor existente pe site-ul Transelectrica, Buzăul se apropie de 1.000 MW în energia verde, în timp ce vecinii de la Galați au depășit acest prag. Concret, în Galați, energia verde se contorizează astfel: 875 MW în proiectele de energie eoliană care au obținut avizul tehnic de racordare sau au contractele semnate și 436 MW în energia solară, ultimele două avize fiind primite chiar în luna iunie, fiecare cu o putere de 210 MW.
Buzăul este al doilea pe țară la puterea proiectelor din energia solară și eoliană care au avizele tehnice de racordare sau contractele obținute, având o putere de 561 MW la eoliene și 377 MW la energia solară. Cele două proiecte pentru energia eoliană din Buzău vizează comuna Stâlpu și unitățile administrativ-teritoriale învecinate. Primul și cel mai înaintat proiect este de 120 MW, iar compania care se va ocupa de acesta este Omega Eolian Project. Aici se vor face racordări în antenă la barele stației 220 (400)/110/20 kV Stâlpu, într-o celulă nouă LES 110 kV. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul transportatorului național de energie, termenul limită pentru finalizarea lucrărilor este anul 2024. Pentru a monta 1 MW într-un parc eolian este necesară o investiție de circa 1,5 milioane de euro, astfel că întregul parc poate fi evaluat la 180 milioane de euro.
Compania Omega Eolian Project este deținută de Florica Aurica Coroiu, cu 80 la sută din acțiuni, care este soția lui Nicolae Coroiu, fost director general al grupului Electrica. La Stâlpu vor fi racordate șapte eoliene cu o putere de 6 MW fiecare și înalte de aproximativ 168 de metri, la Movila Banului vor fi opt astfel de eoliene, iar la Ulmeni trei. Acest parc eolian va transforma puterea stațiilor de la 110 la 400 kV. Suma estimativă pentru investiția de la Stâlpu este de 200 milioane de euro.
Cel de-al doilea proiect este mult mai mare, de 441 MW și urmează să fie amplasat în județ până la finalul anului 2025. Firma First Look Solution S.R.L este beneficiarul acestui proiect, care ar urma să fie racordat la linia de 400 kV Stâlpu-Gura Ialomiței. First Look Solution SRL (care a devenit societate pe acțiuni în 2020) are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. Cel mai important acționar este o persoană fizică, Emanuel Babici, cu 44 la sută. Babici, un industriaș cunoscut, este, printre altele, administrator și acționar la Uzinsider, un conglomerat care deține mai multe vechi uzine românești, ca Promex sau Comelf. Babici a fost, la începutul anilor ’90, ministru adjunct și secretar de stat în Ministrul Industriei. Al doilea acționar este Michaela Gheorghiu, iar cel de-al treilea acționar este societatea Cannyon Creek, care deține 10 la sută.
La Buzău au mai fost, în anul 2018, tentative de investiții în energia regenerabilă, iar dacă ar fi fost duse la bun sfârșit, Buzăul ar fi avut un gigantic parc eolian. Proiectul urma să fie demarat de NERO Renewables: 362 de turbine eoliene, cu o capacitate de aproximativ 1.000 MW, amplasate în două zone din țară. Prima ar fi urmat să fie în județul Buzău, cu 120 de turbine de 4 MW fiecare, iar în sudul Dobrogei, cu 242 de turbine, cu o capacitate de 2 MW fiecare. Lucrurile au avansat atunci, demarase și procedura de achiziție a turbinelor, dar proiectul a fost abandonat. Practic, o parte din investiția de acum este o continuare a vechiului proiect NERO.
Brăila, județul care se află pe locul trei la nivel național din punct de vedere al puterii proiectelor din energia eoliană sau energia solară care au avizele tehnice de racordare obținute. De asemenea, la Brăila situația se schimbă, pentru că puterea proiectelor din energia eoliană este mai mică decât cea din energia solară. De fapt, la Brăila este un singur astfel de proiect în energia solară, care abia a primit avizul în luna iunie, potrivit datelor Transelectrica. 210 MW este puterea proiectelor din energia eoliană care ar urma să fie amplasate în Brăila.
De asemenea, în țară sunt 12 județe care nu atrag investiții în energia verde. Aradul este județul cu cea mai mare putere în energia solară, având 1.048 MW. Diferența dintre Arad și Buzău este că în județul nostru se vor face investiții și în energia solară și în cea eoliană. Mai mult, în țară sunt aproximativ 17 județe care au primit avizele tehnice de racordare pentru energia solară, ceea ce înseamnă că energia solară vine repede din spate, atacând județele din vestul și centrul României, zona de sud și sud-est, fiind în continuare magnet pentru eoliene.
Deşi avizele de racordare la reţea se dau pe bandă rulantă pentru proiecte solare sau eoliene, anul acesta nu va aduce modificări semnificative ale capacităţii instalate, mai ales în contextul economic foarte volatil.
De ce suferă energia verde în România
Unul dintre motivele pentru care România a devenit importator de energie, dincolo de lipsa totală a investiţiilor statului în zona de producţie, este şi blocarea, tot de către stat, a proiectelor de energie verde, solare şi eoliene, în ultimii aproape zece ani. Iar datele din cel mai nou raport al Agenţiei Internaţionale de Energie Regenerabilă (IRENA) demonstrează din plin acest lucru, România fiind un caz aproape unic la nivel european prin abandonul inexplicabil al acestei industrii strategice.
În perioada 2009-2014, România a reușit să atragă cea mai mare sumă pentru energia verde, iar de atunci lucrurile s-au cam oprit, dar pare că repornesc acum.
România va primi fonduri europene în valoare totală de 31,5 miliarde euro în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia Europeană pentru promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a regiunilor sale, precum şi a tranziţiei la energie verde şi a transformării digitale. Din suma totală, 4,3 miliarde euro vor proveni din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării digitale, creşterea competitivităţii IMM-urilor şi colaborarea dintre companii şi universităţi pentru susţinerea inovaţiei. În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor şi în dezvoltarea unor servicii publice digitale, dar şi în îmbunătăţirea competenţelor digitale ale populaţiei, în special ale elevilor şi profesorilor.
Autorităţile ar trebui să urgenteze eliberarea avizelor pentru parcurile eoliene şi fotovoltaice, astfel încât să fie gata în timpul indicat, pentru a accesa banii din PNRR, susţine, într-un comunicat, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES.
Energia regenerabilă este o prioritate pentru ţările europene, iar România trebuie să ţină pasul, să-şi asume de urgenţă angajamente şi să acţioneze pentru stimularea producţiei de energie din surse regenerabile, aşa cum face şi recomandă Comisia Europeană ţărilor membre UE: „Avem nevoie, mai mult decât oricând, de noi investiţii în sectorul energetic şi, mai ales, în cel al regenerabilelor, pentru a se asigura independenţa energetică a ţării noastre. Ne bucură să constatăm că autorităţile şi parlamentarii dovedesc că au înţeles această necesitate şi că se acţionează în această direcţie”.
