marți, 22 septembrie 2020

Bustul avocatului Stănescu, semnat de Brâncuşi, va fi expus în Cimitirul Dumbrava

Disputa privind locul în care va fi expusă lucrarea lui Constantin Brâncuşi, repre­zentând bustul avocatului Stănescu, se apropie de final. Lucrarea furată din Cimiti­rul Dumbrava în 1995 şi des­coperită acum patru ani de DIICOT se află în patrimoniul şi posesia Muzeului Judeţean, instituţie subordonată Consiliului Judeţean. Iniţial s-a vorbit despre necesitatea unei expertize autorizate a lucrării, iar reprezentanţii Muzeului Judeţean au declarat că nu îşi asumă responsabilitatea de a o expune din nou în cimitir fără măsuri suplimentare de securitate. La rândul său, primarul Constantin Toma a solicitat ca sculptura ce poartă semnătura marelui Brâncuşi să intre în patrimoniul municipalităţii, care va răspunde de siguranţa ei în Cimitirul Dumbrava.

Potrivit directorului Muzeului judeţean, Daniel Costache, cel care insista pe expunerea lucrării în interiorul muzeului, expertiza s-a încheiat. Rezultatul expertizei arată că sculptura nu este un fals, ceea ce înseamnă că poate fi fie o copie, fie o replică autorizată. Originalul lucrării se află la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.

Recent, preşedintele Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu, a declarat că bustul avocatului Stănescu, lucrare realizată de Brâncuşi la Buzău ca parte a ansamblului funerar Ru­găciune, va fi transferat în patrimoniul municipalităţii.

„Bustul va fi expus acolo unde îi este locul, adică în Cimitirul Dumbrava. Am vorbit deja cu domnul primar, şi Primăria Buzău va face o solicitare către Consiliul Judeţean şi Muzeul Judeţean, iar noi o să transferăm din patrimoniul nostru în patrimoniul Consiliului Local”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu pentru CampusTV.

La rândul său, primarul Toma a declarat că, odată expusă în Cimitirul Dum­brava, lucrarea va fi suprave­ghea­tă video şi păzită permanent de un echipaj al poliţiei locale, pentru a preîntâmpina un nou furt.

Trista poveste de dragoste din spatele sculpturii lui Brâncuşi

La baza „elaborării” celebrului grup statuar realizat de Brâncuşi stă o fascinantă şi tristă poveste de dragoste.

„Eliza Stănescu, frumoasa şi iubitoarea soţie a avocatului buzoian Petre Stănescu, era fiica unui mare angrosist de cereale şi proprietar de moşii din judeţul Buzău, Nicolae Seceleanu. Isteţ, întreprinzător şi hotărât în afaceri, acesta se aciuase la Buzău din Săcelele Bra­şovului. Avea doi băieţi şi două fete. Una dintre ele era Eliza, slăbiciunea tatălui, cea care se va îndrăgosti ne­bu­neşte de «gura de aur» a baroului buzoian de la începutul acestui secol, avocatul Petre Stănescu. Tânăr, elegant, distins, acesta stârnea invidia confraţilor de breaslă, mai ales că frumoasa, graţioasa şi bogata Eliza Seceleanu şi-l dorea de bărbat. Dar, pentru că există un «dar», avocatul Petre Stănescu era bolnav de tuberculoză, boală gravă, incurabilă pentru vremea respectivă, familia influentului om de afaceri Seceleanu s-a opus din răsputeri acestui mariaj. Toate argumentele păr­inţilor, printre care şi acela că va rămâne văduvă foarte curând, au pălit în faţa iubirii. Nici ameninţările cu dezmo­ştenirea n-au avut efect! În 1903, cei doi îndrăgostiţi se căsătoresc. Fericirea lor, conform previziunilor, va fi de scurtă durată. În 1905, ireparabilul se produce. Petre Stănescu moare, răpus de tuberculoză, în braţele tinerei şi iubitoarei sale soţii. Preţ de doi ani, Eliza Stănescu caută sculptorul căruia să-i încredinţeze realizarea monumentului funerar întru  eternizarea soţului dispărut. Căutările se dovedesc infructuoase. Totuşi, prin pictorul Ştefan Popescu, originar din Năenii Buzăului, care studiase la Paris, reuşeşte să intre în contact cu Constantin Brâncuşi. În primăvara lui 1907, îndurerata femeie pune piciorul în atelierul, mai mult decât modest, din Paris, al sculptorului din Hobiţa. Acesta e cucerit de frumuseţea, dar şi de hotărârea femeii. După discuţii şi tatonări  re­ci­proce, se semnează contractul pentru două lucrări: O figură alegorică; 2. Bustul cu braţe. Suma convenită drept onorariu era fixată la 7.500 de lei «plătită la epoci fixate!»”, scrie Nicolae Peneş în volumul „Oraşul cu statui furate“.

Pentru realizarea lu­crării, Brâncuşi s-a mutat la Buzău în perioada 26 mai-29 iunie 1914, marele sculptor alegând ca bustul lui Petre Stănescu să nu fie executat cu «braţe», aşa cum se specifica în contract.

1 COMENTARIU

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!