Cultură

Biblioteca publică „Al. Marghiloman”, „un frumos succes buzoian”

În afară de Biblioteca Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”, deschisă pentru public de la 9 noiembrie 1893 și până la Primul Război Mondial, o altă bibliotecă publică buzoiană importantă a fost Biblioteca „Nicolae Iorga” – din 1933 Biblioteca „Alexandru Mar­ghiloman”, denumire care avea în vedere că marele politician a donat cea mai mare parte a fondului de carte -, înființată  la 14 aprilie 1932, care avea ca scop „să pună la dispoziția publicului tezaurul nostru cultural, cristalizat în operele marilor poeți și scriitori”.

Militând pentru înființarea acestei biblioteci, poetul Constant C. Cristea, în articolul „Biblioteca orașului”, saluta inițiativa lui N. Iorga de a înființa în fiecare oraș câte o bibliotecă și un muzeu regional, problemă stipulată de altfel și în Legea pentru organizarea bibliotecilor și muzeelor publice comunale. În expunerea de motive se preciza: „pentru răspândirea și adâncirea culturii în toate straturile populare, fiecare municipiu, comună urbană și rurală, sunt obligate să înființeze o bibliotecă publică, accesibilă tuturor, cu cărți și publicații de literatură, artă și știință, de valoare culturală și morală”. La rândul său, cunoscutul om de cultură, militant socialist și publicist Matei I. Dimitriu, denumind biblioteca „memoria omenirii”, făcea apel la înființarea unei asemenea instituții deoarece „Buzăul – citadelă a școlii, are nevoie de o bibliotecă publică”.

Înființată la stăruințele și cu sprijinul prefectului Horia Furtună, totodată, și scriitor, unul din apreciații noștri poeți fanteziști, biblioteca își avea sediul într-o sală a Palatului Comunal. Printr-o hotărâre a Primăriei, se stabilea și programul de funcționare. În pri­vința fondului de carte, acesta a fost procurat din subvenția de 70.000 lei alocată în 1931 de Primărie, pentru cărți și mobilier (din care 5.000 lei din partea Societății Comunale de Electricitate), donații în bani (Fr. Vogel, 10.000 lei, iar 15.271 prin liste de subscripție), cărți – Alexandru Marghiloman, profesorul universitar Ion Găvănescu, Cercul Studențesc buzoian, Librăria „Cultura” Buzău, editurile Ciornei, Adevărul, Alcaly, Cartea Românească, Cultura Româ­nească, Cugetarea (297 volume) etc. și tablouri (Alexandru Moscu, Eleonora Codreanu – Dobrovici).

În decembrie 1931 și ianua­rie – martie 1932 s-au cumpărat de la Editura Națională – lucrări de N. Iorga, de la Librăria Eschinazi, București – cărți de autori români, „care să poată fi citite cu ușurință de cetățenii orașului”, de la Socec (28 volume în valoare de 1.474 lei – Balzac, Zola, Dostoievski, Goethe, Romain Rolland, Tolstoi etc), astfel că la 3 martie 1932 fondul de publicații era de circa 2.000 volume. Totodată, s-a apelat la edituri și diferite  instituții de cultură spre a dona cărți, deoarece „criza actuală a redus simțitor veniturile”. S-au mai procurat peste 380 volume, românești și străine, de la anticari din București, de la Librăriile Manole Avram și „Cultura”,  a fraților Constantin și Vasile Movi­leanu (Piața Daciei, nr. 9) din Buzău. La sugestia studenților buzoieni de la Facultatea de Drept, au fost achiziționate și lucrări juridice, de la Editura Cartea Românească. Se ajunge astfel, în februarie 1934, la peste 2.800 de volume, la circa 3.000 în 1938, 3.561 în februarie 1939 – lucrări de drept, economie politică, geo­grafie, istorie, literatură cultă, populară și pentru copii, 8 colecții de reviste, 27 colecții de ziare. În 1940, biblioteca dispunea de peste 4.000 volu­me și aproximativ 60  titluri de ziare și reviste.

A fost închisă la 15 februa­rie 1939, o parte a fondului de carte fiind transferat în comuna Simileasca (1.489 volume), restul pierind în incendiul care a mistuit partea lemnoasă a Palatului Comunal în august 1944. S-au recuperat circa 800 volume, depuse în localul din strada Victoriei, nr. 37 (bi­bliotecară M. Dumitrescu), unde funcționa provizoriu biblioteca, mutată apoi, la 20 septembrie 1948, în strada Nae Stănescu, nr. 28 (la etaj – program de funcționare 8-13; 16-19), din 1949, în imobilul din b-dul N. Bălcescu nr. 14 (Biblioteca „Al. Sahia”).

Pe lângă fondul de carte, Biblioteca „Alexandru Marghiloman” avea în colecțiile sale și un important număr de ziare și reviste, unele editate pe plan local, cele mai multe la nivel național, dar și publicații din străinătate. Dintre acestea amintim ziarele: „Adevărul”, „Acțiunea Buzăului”, „America” (Cleveland, USA), „Buzăul”, „Calendarul”, „Cultul patriei”, „Curentul”, „Cuvântul”, „Curierul”, „Dimineața”, „Dreptatea”, „Excelsior”, „Gazeta muncii”, „Ideea națională”, „Lumina Ortodoxiei”, „Lupta”, „Repor¬terul”, „Politica nouă”, „Universul”, „Vocea Buzăului”, „Viitorul”, „Independence Roumaine”, iar dintre reviste: „Adevărul literar și artistic”, „Aeroport”, „Buletinul Curții de Apel”, „Boabe de grâu”, „Cele Trei Crișuri”, „Carnet literar” (Buzău), „Convorbiri critice”, „Convorbiri literare”, „Democrația”, „Gazeta Parlamentului”, „Gândirea”, „Industrie și Comerț”, „ĽIllustration”, „Le mois”, „Nouvelles litteraires”, „Neamul românesc”, „Presa judiciară”, „Pregătirea premilitară”, „România”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista minieră”, „Revista istorică română”, „Revue des deux mondes”, „Revista Aeronautică”, „Răsăritul”, „Viața Românească”, „Vie á la campagne”, „Vremea”.

Activitatea culturală la nivelul orașului era coordonată de Căminul Cultural Orășenesc „Basil Iorgulescu”, constituit la 1 mai 1939. Prin intermediul său se acorda o atenție deosebită organizării bibliotecilor, între care și Biblioteca Comunală „Alexandru Marghiloman.”

Informații din documente de arhivă și din presa vremii

Se propune înființarea, în Palatul Comunal (o cameră), Bibliotecii publice „Nicolae Iorga”, redenumită „Al.Marghiloman” (14 aprilie 1932), deoarece cea mai mare parte a fondului de carte provenea din donația Alexandru Marghiloman, conform dorinței sale testamentare; proces-verbal din octombrie 1944, semnat de profesorul C. Trifănescu, președintele Căminului Cultural Orășenesc „Basil Iorgulescu” și bibliotecara Maria Dumitrescu, privind preluarea cărților bibliotecii de la școala din comuna Simileasca, unde au fost adăpostite la 17 februarie 1939,  spre a fi ferite de distrugere – din 1487 volume, s-au mai recuperat 805 care au fost depozitate la domiciliul bibliotecarei, din strada Victoriei nr. 37 unde „funcționa provizoriu biblioteca” (fond Primăria orașului Buzău, dosar 3/1931; dosar 6/1944, f. 27);

Astfel că la 14 aprilie 1932, s-a înființat Biblioteca „Ale­xandru Marghiloman” (o vreme s-a numit Nicolae Iorga), cu cărți lăsate prin testament de cunoscutul om politic buzoian. Își avea sediul într-o cameră din Palatul Comunal, cea mai mare parte a fondului de carte fiind distrusă la 28/29august 1944, când clădirea a fost incendiată de către armata sovietică.

În articolul despre „Come­morarea a 25 de ani de la moartea lui Nicolae Vaschide”, la 1 octombrie 1932, din inițiativa profesorului Daniel Cluzel, care preda cursuri de franceză la Liceul „B.P. Hasdeu”; comemorarea s-a bucurat de prezența ministrului Franței la București, Gabriel Paux, care a fost întâmpinat la gară de o delegație a primăriei în frunte cu primarul Emanoil Homoriceanu, care i-a urat bun venit, secondat de un elev al liceului unde a învățat Nicolae Vaschide, Alexandru Nicolau; după o scurtă recepție la primărie, oaspetele a vizitat Biblioteca „Alexandru Mar-ghiloman”, aflată într-una din sălile Palatului Comunal, condusă ca director onorific de profesorul Sava Anghel.

De la 1 aprilie 1935 și până la 1 aprilie 1939, funcționează ca bibliotecar la Biblioteca comunală „Al. Marghiloman”, cu sediul în Palatul Comunal, Matei I. Dimitriu care, într-un memoriu adresat primarului, menționa că „prin operele sale de știință, biblioteca înde­plinește condițiile unui Institut de Înalte Studii”; erau cărți donate de Al.Marghiloman și profesorul universitar de la Universitatea Iași, Ion Găvănescu, născut la Buzău, „cărți care nu se găsesc nici în alte biblioteci mai vaste din marile centre universitare”; biblioteca a fost închisă la 15 februarie 1939 și apoi evacuată la Simileasca.

Cu titlul, „Un frumos succes buzoian”, scrisoarea din anul 1937 a lui Joseph Octors, bibliotecar la Institutul de Înalte Studii din Bruxelles către Matei Dimitriu, publicist și bibliotecar la Biblioteca „Alexandru Marghiloman” din Buzău, în care-l felicita pentru broșura „România văzută de un francez”, rugându-l să-i trimită un exemplar, eventual cu traducere; Matei Dimitriu locuia pe strada Emil Teodoru (azi George Emil Palade), nr. 23;

La 1 mai 1939, s-au înființat Căminul cultural jude­țean „Chesarie Episcopul” și orășenesc „Basil Iorgulescu” (din 1948 „Ilie Pintilie”), cu sediul în Palatul Comunal, la Școala primară nr. 1 băieți și apoi într-un imobil particular; cu decizia nr. 17.204/13 noiembrie (primar, Valeriu Trandaf; secretar, C. Mihăilescu), Biblioteca Comunală „Al.Marghiloman”, proprietatea comunei, a fost trecută provizoriu în administrarea Căminului cultural orășenesc, președinte V. Trandaf, director profesor Ilie Grancea; cu decizia nr. 18.573/22 septembrie, Aurora Georgescu de la Biroul M.O.N.T. este numită bibliotecar, în locul lui Matei Dimitriu, pensionat la 1 iulie; în ianuarie 1940, prof. Gh. Ghiță era bibliotecar, Ilie Grancea directorul căminului și preotul N.Trifănescu, bibliotecarul Sfatului; biblioteca avea 5.361 volume de drept, economie politică, istorie, geografie, literatură populară și pentru copii și literatură cultă, cât și colecțiile revistelor „Gân¬direa”, „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Poporul Ro­mânesc”, „Cele Trei Crișuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „LʼIllustration”; din septembrie 1941, era bibliotecară  învățătoarea Maria P.Dumitrescu, transferată de la școala din Tăbărăști (fond Primăria orașului Buzău, dosar 1/1939, f. 1-2, 15);

În noaptea de 28/29 august a ars Palatul Comunal, fiind distruse mobilier, arhivă, 2.000 volume și 500 reviste din Biblio­teca „Al.Marghiloman”. Conform documentelor vremii, între pagubele cauzate de război, constatate la Căminul cultural orășenesc „Basil Iorgulescu”, cu sediul în Palatul Comunal, director preot N.Trifă-nescu, reiese că din lăzile cu 1.489 volume trimise în aprilie la Primăria comunei Simileasca, s-au recuperat 805 volume, depozitate la locuința învățătoarei Maria Dumitrescu, bibliotecar, strada Victoriei nr. 37, unde funcționa provizoriu biblioteca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

error: Continut protejat!!