Avocați plătiți degeaba din bani publici. Justiția a aruncat la coș contractul climatic al Buzăului

Curtea de Apel Ploiești a anulat definitiv contractul climatic M100 al Primăriei Buzău, adoptat printr-o hotărâre a Consiliului Local Municipal. Instanța prahoveană a respins, prin decizie definitivă, apelul formulat de administrația municipală la hotărârea Tribunalului Buzău care a anulat actul adoptat de Consiliul Local, astfel că hotărârea privind contractul climatic devine nulă.

Municipiul Buzău devine, încă o dată, caz unic în Europa după ce contractul Climatic al Municipiului Buzău, parte a Misiunii M100, o iniţiativă a Uniunii Europene prin care administraţia locală se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, prin intermediul unor proiecte precum utilizarea apei uzate în agricultură sau folosirea energiei regenerabile, a fost anulat și de instanţa de apel. Aceasta după ce, în luna decembrie a anului trecut, Judecătoria Buzău a anulat Contractul Climatic al Municipiului Buzău, parte a Misiunii M100, o inițiativă a Uniunii Europene prin care administrația locală se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, prin intermediul unor proiecte precum utilizarea apei uzate în agricultură sau folosirea energiei regenerabile.

Reamintim că municipiul Buzău s-a înscris în cursă și a fost admis printre cele zece orașe din România care își propun să atragă o finanțare în valoare de un miliard de euro, pentru a încerca să atingă neutralitatea climatică în următorii zece ani. Contractul este parte a Misiunii M100, o inițiativă a Uniunii Europene de a sprijini cel puțin o sută de orașe europene pentru a atinge neutralitatea climatică. Cu ocazia dezbaterii publice organizată în luna septembrie 2025, iniţiativa a avut parte de opinii diferite din partea autorităţilor locale, cetăţenilor şi specialiştilor, care fie au ridicat semne de întrebare cu privire la schimbările pe care le-ar putea aduce, fie au apreciat demersul. Ulterior, proiectul a fost atacat în instanţa de judecată care a anulat hotărârea Consiliului Local Municipal cu privire la aprobarea contactului de neutralitate climatică.

Activistul de mediu Haritina Crăiţă, cea care a contestat proiectul, spune că a apelat la instanţă pentru că hotărârea de consiliu local nu ar avea la bază o serie de evaluări şi de avize de mediu. „Instanţa a respins suspendarea hotărârii, dar a admis anularea hotărârii acelui contract la faza de fond. Am atacat acest proiect, fiind o strategie trebuia să se supună unei evaluări de mediu, în al doilea rând cuprinde proiecte şi angajarea noastră din punct de vedere financiar, a unor costuri, trebuie să ştim de ce le facem mai devreme decât ne cere directiva europeană, termenul limită este 2050, iar nouă ni se cere până la 2035. Am arătat instanţei la câteva dintre proiecte, mai ales la cel cu Iazul Morilor, canal de irigaţii, că au un risc pentru mediu, pentru că acele ape uzate de care se vorbeşte sunt filtrate doar prin stuf, or ele conţin şi metale grele sau alte substanţe care pot ajunge în sol şi atunci am considerat că trebuie să mă adresez instanţei”, a declarat, la vremea respectivă pentru „Agerpres”, Haritina Crăiţă.

Hotărâre cu cântec și pentru angajarea avocaților

Primarul Constantin Toma a cerut și a primit, în luna februarie a acestui an, acordul consilierilor locali pentru a angaja o casă de avocatură care să reprezinte interesele Primăriei în dosarul privind Contractul Climatic al Municipiului Buzău.

Conform proiectului de hotărâre dosarul a fost încredințat, pentru reprezentare la Curtea de Apel Ploiești, societății civile de avocați „Livescu și Asociații” din București, căreia i-a fost plătit un onorariu inițial de 10.000 lei pentru studierea dosarului, urmând ca pentru etapele următoare (asistență juridică și reprezentare în căile de atac), onorariul să fie de 450 lei/oră + TVA.

Cererea primarului Toma vine în condițiile în care, nu o dată, Curtea de Conturi a atras atenția reprezentanților tuturor administrațiilor publice locale să nu mai angajeze avocați în condițiile în care instituțiile respective au propriile servicii juridice. Cu toate acestea, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, Toma a invocat atât volumul mare de muncă al serviciului de specialitate al Primăriei, subdimensionat din punct de vedere al resursei umane, cât și problematica „de importanță majoră pentru Municipiul Buzău” din dosarul în cauză, care are „un impact financiar considerabil asupra bugetului municipiului”.

Paradă suveranistă la dezbaterea publică

Dincolo de aspectele legale ale întregii povești, trebuie să remarcăm că anularea contractului climatic dă satisfacție, în primul rând, extremiștilor buzoieni, dat fiind că dezbaterea publică organizată în luna septembrie 2025 pe această temă, a fost transformată, la un moment dat, într-o paradă suveranistă.

„Sunt două componente în acest proiect: green şi smart. Această componentă smart ar fi pentru optimizarea consumului, adică să spunem mai pe româneşte pentru reducerea consumului, în termeni ecologici. Nu spuneţi nimic despre riscuri, mi se pare foarte suspect, ni se pare foarte suspect că vă grăbiţi cu implementarea. Nu mai credem în Moş Crăciun, nu mai credem în darnica UE care nu mai poate de grija poluării din Buzău. Dacă punem în context această digitalizare, ne gândim la buletinul biometric care a apărut, la camerele cu recunoaştere facială care au apărut, la apariţia centrelor de date şi explozia AI care necesită foarte mult consum de energie şi de apă. Ce ciudat, o coincidenţă, nu-i aşa? Dar nu credem în coincidenţe, vedem clar lagărul digital care se construieşte”, a spus o participantă care s-a recomandat Raluca Andreea.

Și deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor Sorin Titus Muncaciu – care și-a amintit, ca prin farmec, că este trimis în Parlament prin votul unei părți a buzoienilor – și-a adus contribuția la circul conspiraționist de la  dezbaterea organizată la Palatul Comunal:

„Cum aţi introdus dumneavoastră acest proiect, prin CE (Comisia Europeană, n.r.)? CE a venit la Guvernul României, două ministere au intrat în acest lucru şi le promiteţi oamenilor bani. Întotdeauna când cineva îţi dă ceva, imposibil să nu îţi ceară ceva. Vrem să vedem contractul (…) Cum consideraţi dumneavoastră că noi o să reducem cu 45 la sută emisiile de carbon, cu ce plătim? Spuneţi că nu se va modifica nimic, dar uitaţi-vă în codul alimentar de la Paris, de la mama ONG-urilor care au făcut acest program, Race to Zero, acolo scrie foarte clar despre carne. Veniţi la nivelul Consiliului, organism administrativ, dar nu poate să judece drepturile omului. Dacă îi încălcaţi doamnei dreptul de a intra într-un magazin pentru că aţi digitalizat nu ştiu ce, în momentul acela nu mai merită jumătate de miliard libertatea noastră”, a spus Muncaciu.