Aproape un miliard de euro au venit la Buzău numai pe programe PNNR

Municipiul Buzău se numără printre cei 100 de beneficiari de mari investiţii prin programe PNRR, fonduri care sunt orientate către modernizarea şi eficientizarea structurii municipale de învăţământ, către dezvoltarea de comunităţi regionale şi campusuri profesionale integrate, către centre integrate de colectare separată a deşeurilor menajere pentru aglomerări urbane, îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului construit existent, dezvoltarea parcului de vehicule nepoluante, către asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, dar şi pentru implementarea procesului de digitalizare a instituţiilor publice.

În ceea ce priveşte investiţiile atrase la nivelul întregului teritoriu al judeţului Buzău, într-o situaţie statistică preluată după Ministerul Dezvoltării, totalul programelor de investiţii de interes public atrase prin PNRR atinge cifra de o sută. Ţintele urmărite de administraţiile locale se regăsesc, de altfel, în oferta propusă de Comisia Europeană la momentul aprobării programului la nivel naţional. Investiţiile solicitate şi atrase de primarii buzoieni prin programul european conceput pentru diminuarea efectelor pandemiei Covid-19 vizează reabilitări în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor publice, fiind vorba despre imobile din structurile locale de învăţământ sau de sănătate, dar şi clădiri publice cum ar fi sediile de primării. Asigurarea de sisteme de tehnologia informațiilor și comunicațiilor (TIC) la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT), înfiinţarea de sisteme de monitorizare şi siguranţă a spaţiilor publice, dezvoltarea sistemului de transport ecologic, prin achiziţionarea de microbuze electrice, nepoluante şi amenajarea de staţii pentru încărcarea microbuzelor electrice, sau dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde – piste pentru biciclete.

„Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei coordonează la nivel de minister componentele C5 (Valul renovării – consolidare la cutremur) şi C10 (Fondul Local – eficienţa energetică, digitalizare, locuinţe pentru tineri şi pentru specialişti) prin fonduri europene. Cele două componente conţin proiecte de o importanţă vitală pentru dezvoltarea comunităţilor locale, ceea ce înseamnă economii la bugetul local şi mai mulţi bani pentru investiţii. Majoritatea sunt în curs de implementare şi au ca termen de finalizare anul 2026”, spune secretarul de stat buzoian Alexandru Stoica. De altfel, acestea sunt măsuri şi ţinte urmărite cu prioritate de guvernarea social democrată, iar distribuirea cu uniformitate, la nivelul întregului teritoriu naţional, constituie una dintre practicile Partidului Social Democrat, în ce priveşte investiţiile de interes public.

La finalul lunii iunie, Comisia Europeană lua în calcul deblocarea plăţii celei de-a doua cereri de plată în favoarea României, în valoare de 37,2 milioane de euro. Suma este destinată măsurilor de promovare a tranziţiei verzi în România. Anterior, Comisia constatase că anumite jaloane ţintă nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător, în cea de-a doua cerere de plată a României. Planul de Redresare și Reziliență al României se constituie într-un document strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României prevede 507 jaloane și ținte legate de reformele și investițiile asumate. Un pachet robust de 107 investiții și mai mult de 50 de reforme vor contribui la abordarea eficientă a recomandărilor specifice de țară și la consolidarea potențialului de creștere economică.

PNRR are la bază șase piloni principali: Tranziția verde, Creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, Transformarea digitală, Coeziunea socială și teritorială, Politici pentru Noua Generație.