Aproape 400 de infractori minori cercetaţi anul trecut! 10% dintre ei nu pot răspunde penal

La vârsta la care ar trebui să fie preocupaţi doar de jocuri inocente şi de şcoală, peste 150 de copii şi tineri au învăţat deja să fure, să lovească sau să distrugă bunuri şi au ajuns în vizorul Poliţiei şi al asistenţilor sociali. Dintre minorii care au săvârşit anul trecut, în judeţul Buzău, fapte penale, cel mai mic avea doar 6 ani. Cei care ajung să ducă o astfel de viaţă sunt influenţaţi de anturaje nefaste, sunt afectaţi de sărăcie, probleme de familie, nu reuşesc să se adapteze la mediul şcolar sau acţionează imitând ceea ce au văzut pe internet. De multe ori, minorii acţionează sub influenţa sau la îndemnul unor adulţi, în unele cazuri fiind create reţele infracţionale foarte bine organizate, ce acţionează fie în ţară, fie în străinătate.

Anul trecut, potrivit datelor oferite de IPJ Buzău, 382 de minori au săvârşit fapte penale, fiind deschise dosare de ­cer­cetare în acest sens. Dintre aceştia, 93 sunt minori sub 14 ani. Toţi au intrat în atenţia Poliţiei pentru loviri, distrugeri şi furturi, în cele mai multe cazuri.

Minorii autori ai unor fapte penale provin din toate mediile sociale, dar mai cu seamă din mediile sociale defavorizate, ­ca­racterizate de sărăcie şi disfuncţii ale mediului familial. Alături de acestea, eşecul şcolar, inadaptarea şcolară, influenţa negativă a grupului de prieteni sunt motive pentru care unii copii şi adolescenţi o iau pe căi greşite.

Deşi la Buzău nu ­există un centru specilizat pentru supravegherea-consilierea minorilor sub 14 ani care comit fapte penale, credinţa că aceştia nu pot păţi nimic nu este falsă. Legea permite înfiinţarea de centre rezidenţiale specializate pentru aceşti copii, numai că există prea puţine în ţară, cel mult patru.

Astfel că, la Buzău, minorii sub 14 ani care comit fapte penale sunt internaţi în centrul de primire în regim de urgenţă al DGASPC până la lămu­rirea situaţiei sale familiale.

Un caz este cel al unui minor din judeţul Brăila dar stabilit de ceva timp la Ruşeţu. Zilele trecute, poliţiştii au stabilit că este autorul de furtul unei sume de bani dintr-o locuinţă, faptă ce a fost sesizată poliţiştilor în ziua de 19 februarie de un bărbat de 71 de ani, din comuna Ruşeţu.

Din investigaţiile poliţiş­tilor de la Postul de poliţie comunal Ruşeţu a reieşit că la data respectivă persoana vătămată ar fi încasat pensia şi, când a revenit la domiciliu, a lăsat suma de 880 de lei pe patul dintr-un dormitor, apoi a părăsit încăperea.

De asemenea, în perioada cât a lipsit nu ar fi asigurat uşa de acces în locuinţă sau poarta casei.

În urma cercetărilor, poliţiştii au stabilit că bănuit de comiterea faptei ar fi un minor de 11 ani din Brăila, care îi mai vizitase pe proprietarii imobilului. Aşa s-a întâmplat şi în ziua de 19 febriarie. Băiatul ştia că bătrânul încasase pensia şi i-a făcut o vizită acestuia. Nu a plecat cu mâna goală. Minorul mai are la activ şi alte fapte de furt, unele comise anul trecut. Pentru niciuna nu poate răspunde penal.

Aproape 80 de minori, în responsabilitatea consilierilor de probaţiune

În schimb, în ceea ce priveşte cazurile de infracţiuni comise de minori de peste 14 ani, cei care au ca responsabilitate coordonarea măsurilor educative neprivative de libertate sunt consilierii de probaţiune.

Din totalul cazurilor înregistrate, un număr de 79  au reprezentat măsuri ­educative neprivative de libertate, respectiv: 26 de minori cu măsură asistării zilnice, un număr de cinci minori pentru care s-a dispus măsură educativă a stagiului de formare civică, doi minori faţă de care s-a dispus măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână, iar pentru 46 de minori s-a dispus măsura educativă a supravegherii. Totodată pentru un număr de trei minori a fost înlocuită măsura educativă a internării într-un centru edu­cativ/detenţie cu măsură ­educativă neprivativă de libertate asistarea zilnică. Un număr de 12 tineri care au împlinit vârsta de 18 ani şi faţă de care instanţa a dispus liberarea dintr-un centru educativ/sau de detenţie s-au aflat în supravegherea serviciului de probaţiune în anul 2019. Raportat la această categorie de persoane supravegheate, respectiv minori şi tineri, intervenţia consilierului de probaţiune a constat în responsabilizarea acestora cu privire la comportamentul lor vii­tor şi în conştientizarea consecinţelor sociale şi legale la care se expun prin săvârşirea de infracţiuni prin controlarea şi îndrumarea minorului în programul sau  pe o perioadă determinată de timp, în funcţie de măsura aplicată, pentru a asigura participarea la cursurile şcolare sau de formare profesională şi a preveni desfăşurarea unor activităţi ce ar fi putut să afecteze procesul de îndreptare al acestora.