În 2024, Partidul Social Democrat a obținut, față de alegerile din 2020, cinci Consilii Județene suplimentare și aproape 200 de primării noi. Totuși, partidul a înregistrat cel mai slab rezultat din istorie la alegerile parlamentare, un eşec similar cu perioada Dragnea. De asemenea, candidatul PSD a ratat, în premieră, accederea în finala prezidențială.
Partidul Național Liberal a fost formațiunea care a suferit cele mai mari pierderi în ultimii patru ani: cinci consilii județene, peste 100 de primari și o scădere semnificativă a numărului de mandate de senator și deputat, conform datelor analizate de News.ro. De asemenea, PNL a avut un eșec major în cadrul alegerilor prezidențiale.
Uniunea Salvați România nu a reușit să înregistreze o creștere semnificativă în opoziție și a pierdut trei mari primării la locale: Brașov, Sectorul 1 și Sectorul 2. În schimb, Alianța pentru Unirea Românilor și-a dublat numărul de parlamentari, dar a rămas din nou în opoziție, în timp ce Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a reușit să își mobilizeze eficient electoratul, devenind astfel partidul-cheie pentru coaliția de guvernare.
În 2024, PSD a performat la alegerile locale şi europarlamentare din iunie, dar s-a prăbuşit în a doua parte a anului. Social-democraţii au fost marii câştigători ai alegerilor locale. Au obţinut 25 de consilii judeţene – faţă de 20 în urmă cu patru ani. Au câştigat 1.677 de primării, cu 184 mai mult decât la alegerile din 2020. Pe lângă fiefurile tradiţionale – Craiova, Piteşti, Galaţi, Buzău, Brăila – PSD a reuşit să se impună şi în reşedinţe de judeţ ca Baia Mare, Suceava, Piatra-Neamţ, Bistriţa, conduse timp de mai multe mandate de liberali. În Bucureşti, au recucerit Sectorul 2 (prin Rareş Hopincă) plus Sectorul 5, unde s-a impus fiul lui Cristian Popescu Piedone, fost parlamentar PSD. La alegerile europarlamentare, organizate simultan cu cele locale, PSD a trimis la Bruxelles cel mai mare număr de eurodeputaţi: nu mai puţin de 11. Lista comună PSD-PNL la europarlamentare a obţinut, în final, peste 50 la sută din opţiunile românilor.
Însă PSD n-a reuşit să mai repete performanţa şi în a doua parte a anului. La alegerile prezidenţiale, Marcel Ciolacu a devenit primul candidat din istoria PSD care a ratat turul doi. Ciolacu s-a clasat pe locul trei, la numai 2.700 de voturi în spatele Elenei Lasconi (USR). La începutul acestui an, într-un clip video postat de Marcel Ciolacu pe contul său de TikTok, preşedintele Consiliului Județean Timiş, Alfred Simonis, a afirmat că mai mulţi lideri PSD i-au „donat” voturi lui George Simion la prezidenţiale. Motivul? Liderii PSD erau siguri că Marcel Ciolacu intră în turul doi şi îşi doreau o finală mai uşoară cu George Simion. Astfel, Ciolacu ar fi ajuns preşedinte după o confruntare cu un candidat suveranist, aşa cum Ion Iliescu a câştigat în 2000 în faţa lui Corneliu Vadim Tudor.
La alegerile parlamentare, programate la o săptămână după eşecul de la prezidenţiale, PSD a obţinut doar 22 la sută, cel mai mic scor din istoria partidului. Procentul este similar cu sfârşitul erei Dragnea, cea mai joasă treaptă politică pe care au coborât social-democraţii. În 2020, an de pandemie, în care vârstnicii nu au ieşit la vot, PSD reuşea să obţină 110 mandate în Camera Deputaţilor şi 47 la Senat. În 2024, din postura de partid principal de guvernare, după majorări de pensii şi salarii, PSD numără doar 86 de deputaţi şi 35 de senatori. În ciuda scorului mic obţinut la parlamentare, PSD s-a situat pe primul loc în clasamentul final.
PNL, marele perdant politic
PNL e partidul care a pierdut cel mai mult în ultimii patru ani. În 2020, în pandemie, liberalii erau la guvernare cu un Cabinet minoritar condus de Ludovic Orban. La alegerile locale din acel an, PNL reuşea să câştige 17 consilii judeţene şi 1.236 de primării, cel mai bun scor din istoria partidului. În acel moment, liberalii duceau o campanie făţişă anti-PSD. Alegerile locale din 2024 au găsit PNL în alianţă cu PSD. Rezultatul? Liberalii au rămas doar cu 12 consilii judeţene, pierzând judeţe cu greutate ca Suceava (Gheorghe Flutur), Prahova (Iulian Dumitrescu), Maramureş (Ionel Bogdan) sau Caraş-Severin (Romeo Dunca).
De asemenea, liberalii au pierdut peste 100 de primării: de la 1.236 câştigate în 2020 au rămas cu 1.132. Însă lista comună cu PSD la europarlamentare, care a obţinut aproape 50 la sută din voturi, a salvat conducerea liberală la acel moment. Nicolae Ciucă a rămas în fruntea PNL şi a devenit candidat pentru Cotroceni. În toamnă, PNL s-a prăbuşit.
Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul 5 la prezidenţiale şi a fost înlocuit de Ilie Bolojan, liderul PNL cu cele mai bune rezultate la alegerile locale.
Într-o săptămână, Bolojan a reuşit să ridice partidul de la 8 la sută la 14 la sută, însă liberalii au pierdut aproape jumătate din mandate în Parlament. În 2020, Guvernul Orban, la presiunea preşedintelui Iohannis, a închis pieţele înainte de alegerile parlamentare. Drept consecinţă, PNL a fost taxat la urne, însă chiar şi aşa a atins 25 la sută.
După scrutinul din 2020, organizat în plin val COVID-19, PNL a obţinut 93 de mandate în Camera Deputaţilor şi 41 la Senat. În 2024, după cinci ani de guvernare, din care ultimii trei alături de PSD, liberalii au trimis în Parlament doar 49 de deputaţi şi 22 de senatori. Aşadar, într-un ciclu electoral, PNL a pierdut cinci consilii judeţene, 104 primari, 44 deputaţi şi 19 senatori.
AUR, marele câştigător matematic
Partidul condus de George Simion a fost marele câştigător al alegerilor parlamentare, reuşind să-şi dubleze scorul din 2020. După patru ani de opoziţie, AUR a sărit de la 33 de mandate în Camera Deputaţilor la 63 de locuri. Iar la Senat, de la 14 mandate a ajuns la 28. În ciuda saltului spectaculos, AUR a rămas în continuare în opoziţie, deci a bifat un câştig mai degrabă matematic decât politic. Partidul trece şi printr-o dispută internă.
La locale, partidul obţinuse doar trei mandate în 2020. Acum numără 30 de primari, însă niciunul de mari oraşe.
USR se întoarce slăbit în opoziţie
Elena Lasconi a reuşit să transfere câteva procente din popularitatea sa către partid, însă prea puţin ca USR să conteze în ecuaţia puterii. Alegerile locale şi europarlamentare din iunie au ghilotinat echipa Drulă, care a dus partidul sub 9 la sută. Pe lângă scorul foarte mic, USR a pierdut câteva primării importante: Braşov (Allen Coliban), Sectorul 1 (Clotilde Armand) şi Sectorul 2 (Radu Mihaiu). După alegerile locale, USR a reuşit să păstreze doar Timişoara, cu Dominic Fritz, şi Bacău, cu Lucian Stanciu-Viziteu. În Bucureşti, USR l-a susţinut pe primarul independent Nicuşor Dan pentru un nou mandat, însă relaţiile s-au răcit, după ce Nicuşor Dan a anunţat că va candida la prezidenţiale, intrând pe acelaşi culoar cu Elena Lasconi. Per total, USR avea 31 de primari în 2020, din care trei de mari municipii plus două sectoare din Bucureşti. Acum numără 28 de primari – doar doi de mari municipii, fără niciun sector în Capitală.
În Parlament, deşi vine după trei ani de opoziţie la mastodontul PSD-PNL, USR a obţinut un scor mai slab decât în 2020, când venea tot din postura de partid de opoziţie, foarte vocal în timpul epocii Dragnea. Din 55 de mandate în Camera Deputaţilor, USR a rămas cu 40, iar la Senat numără 19 mandate, faţă de cele 25 obţinute în urmă cu patru ani.
Care este situația la Buzău
Partidul Social Democrat a fost, la Buzău, marele câștigător al tuturor alegerilor din anul electoral 2024. De la primării la Consiliul Județean și de la scorul cel mai mare din țară la primul tur al prezidențialelor până la rezultatul de la parlamentar, social-democrații din județul natal al liderului național Marcel Ciolacu, conduși de Lucian Romașcanu, și-au tras partea leului. Totuși, la parlamentare, PSD a pierdut un mandat, câștigat de o reprezentantă a Partidului SOS România.
La polul opus, organizația județeană a Partidului Național Liberal, condusă de către deputatul traseist Adrian „Dottore” Mocanu, s-a clasat la coada organizațiilor liberale, ajungând, practic, în situația din 2020, când Cristinel Romanescu era îndepărtat de la conducerea PNL Buzău din cauza contraperformanțelor electorale ale organizației. Față de 2020, PNL Buzău a pierdut pe drum un post de senator, care a ajuns la Alianța pentru Unirea Românilor.
Uniunea Salvați România și-a păstrat postul de deputat obținut în 2020, un plus important fiind că acesta îi revine unui buzoian. În schimb, dacă acum patru ani USR obținea un post de primar, la Lopătari, din 2024 progresiștii nu au mai dețin șefia niciunei administrații locale buzoiene.
