„Analele Buzăului”, o carte „expoziție” despre fapte, oameni și locuri

Începând din data de 10 februarie,  la standurile Muzeului Județean Buzău a fost pus în vânzare numărul XIII/2021 al revistei științi­fice „Analele Buzăului”. Tipăritura Științifică a Muzeului, „Analele Buzău­lui”, este o carte ca o „expoziție”, în care totul are o explicație, pentru că ea valorifică, în principal, cercetările istorice atât ale muzeografilor instituției buzoiene, dar și ale altor specialiști din țară, unii dintre ei colaboratori fideli, care și-au pus amprenta în multe volume apărute sub blazonul instituției de cultură buzoiene. În acest număr pot fi des­coperite materiale legate de istoria ținuturilor buzoiene, materiale ce conțin informații inedite dar și abordări și puncte de vedere dintre cele mai interesante.

O prezentare succintă a lucrării a fost realizată de Mădălina Oprea, șefa Sec­ției Istorie-Artă a Muzeului Județean Buzău, în cadrul lansării de carte științifică, eveniment prilejuit de Ziua Culturii Națio­nale. Directorul Muzeului, Daniel Costache, aprecia, atunci, volumul de muncă depus pentru realizarea unei astfel de lucrări, care înglobează mii de ore de documentare și, apoi, un timp important pentru așezarea informațiilor între filele unei cărți. Luând în calcul nu numai volumul de informație, dar și ținuta lucrărilor  științifice de care dispune în prezent Muzeul Județean, Daniel Costache aprecia o creștere în acest an a volumului de carte ce va fi vândută de  instituția de cultură pe care o conduce. „O carte științifică înseamnă zeci de ore de tehnoredactare, mii de ore de lectură, de bibliografie, înseamnă în cazul acti­vității de cercetare arheologică mii de ore de teren, pentru o carte. Anticipez de pe acum și spun că la anul, când o să ne vedem pe 15 ianuarie 2023, cu siguranță acel grafic în zona lui 2022 va depăși 2021 în ceea ce înseamnă vânzarea de carte științifică”. 

Mădălina Oprea, șefa Secției Istorie-Artă a Muzeu­lui Județean Buzău a oferit detalii despre subiec­tele abordate și maniera în care au reușit să prezinte lucrurile autorii în nr. 13 al volumului „Analele Buzău­lui”, care reflectă, într-o bu­nă parte, și activitatea  științifică și de cercetare desfășurată de secția buzoiană a Muzeului. „ Anul acesta, volumul dedicat de secția de istorie a reușit să adune articole științifice și studii publicate de autori aflați în diferite instituții de cercetare, nu mai specialiști ai secției de istorie sau ai Muzeului Județean Buzău”, a spus Mădălina Oprea.

Cartea debutează cu un articol semnat de Nicolae Moraru și Constantin Coman, dedicat Episcopului Chesarie al Buzăului, care, între 1825 și 1846, a condus destinele Episcopiei Buzău­lui și s-a remarcat printr-o foarte valoroasă operă ­edi­litară, a precizat Mădălina Oprea: „Înființarea școlii de zugravi subțire, pictorii de biserici cum sunt ei cunoscuți astăzi, spre deosebire de cei laici care se numeau pictori de gros și înființarea Seminarului Teologic din anul 1836, o instituție de învățământ care, de atunci până în zilele noastre, a dat nu numai  zonei Buzăului, dar și țării o serie întreagă de clerici, care și-au pus amprenta asupra vieții nu doar ­spi­rituale a românilor, dar și culturale”.

Următorul articol din carte, pe care l-a prezentat șefa secției de Istorie-Arte a Muzeului Județean a fost cel semnat, spune aceasta, „de longevivii noștri cola­boratori Constantin I. Stan, conferențiar dr. și Alexandru Gaiță, fost angajat al Direcției Județene a Arhivelor Naționale”. Ei au semnat  împreună un articol despre Teodor Diamant Mehtupciu și falans­terul de la Scăieni; „acest tânăr personaj de origine buzoiană, în 1835 a înființat, pe moșia de la Scăieni, o colonie utopică socio-economică, care a fost desființată patru ani mai târziu, prin intervenția Guvernului. El a murit în 1841 , fiind încarcerat în Mănăstirea de la Snagov. Așadar, un experiment socio-econo­mic în zona noastră, a Buzău­lui, foarte puțin cunoscut până acum publicului”, a explicat Mădălina Oprea. În continuare, Alexandru Gai­ță prezintă în volum al XII-lea episod din foiletonul dumnealui dedicat moșnenilor Curburii și proceselor în zona aceasta  a Buzăului, a fostului județ Slam Râmnic și o parte din județul actual Prahova; „un proces al acestei categorii sociale care are rădăcini din secolul al XVII-lea și merge cu analiza acestor procese până în epoca modernă și chiar în zorii epocii contemporane”, a punctat Mă­dălina Oprea. Apoi a vorbit despre articolul semnat de o tânără masterandă, Andreea Stanciu. Aceasta a scris în „Analele Buzăului”  un articol despre tratatele de pace de la San Stefano și Berlin în caricaturile revistei românești de satiră „Ghimpele”, care redă mo­dul de reprezentare grafică a principalilor actori poli­tici implicați în aceste tratate de pace încheiate la 1878, ne relatează Mădălina Oprea, care a specificat și faptul că toate articolele sunt prinse în volum în ordine cronologică.

Mădălina Oprea a semnalat și prezența în volum a conferențiarului buzoian Constantin Stan, care a oferit, pentru această ediție, al cincilea studiu dedicat lui Alexandru Marghiloman și Consiliului de Coroană din 14-27 august 1916 și intrarea României în război de partea Antantei, rolul pe care acest om politic buzoian l-a avut în cadrul acestui foarte important Consiliu de Coroa­nă, dar și relatări ale altor personalități politice pre­zente la acel eveniment.

Un alt valoros articol este semnat de dr. Aurel Ștefan Sercovici, „un re­putat specialist al Arhivelor Naționale ale României, cu care noi, Muzeul, avem o frumoasă și îndelungată colaborare științifică”, a spe­cificat Mădălina Oprea. Aces­ta este prezent în volumul de față cu un articol de faleristică (n.r. este o știință auxiliară a istoriei care are drept obiect studiul ordinelor, decorațiilor și meda­liilor) în care descrie o decorație conferită prim-preșe­dintelui Tribunalului Buzău, Pantelimon Constantin, din Ordinul Coroana României și Crucea de Malta.

O premieră pentru aceas­tă lucrare științifică este prezența între semnatarii lucrărilor a profesorului univ. Sorin Cristescu, de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București. Acesta „este pre­zent prima oară în paginile revistei noastre cu un articol de viață privată, dar care a avut importante implicații politice. Un articol scris în integralitate în limba engleză și privește relatarea reginei Maria des­pre proiectul de căsătorie al principesei Ileana”.

Un articol, ne atenționea­ză Mădălina Oprea, este de­dicat gazetei Astrei pentru țărani, intitulată „Foaia poporului”, un ziar înființat de Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, care făcea parte din programul eugenic al acestei asociațiuni, o publicație dedicată țărănimii și articolul analizează rubricile principale, prin care sunt strecurate cu grijă foarte multe informații, care să îmbunătățească viața țărani­lor, atât în ceea ce privește modul de alimentație, de igienă cât și măsuri privind sănătatea.

Printre materiale se află și unul semnat de  fostul coleg al lucrătorilor de la Muzeul Județean, istoricul Valeriu Nicolescu și publicistul Viorel Frîncu și con­ține informații interesante și inedite despre comunitatea bulgară de la Buzău. Acesta relatează „informații despre portul, tradițiile și obiceiurile bulgarilor din Buzău, costumul popular, tradiții legate de logodnă, nuntă, dar și informații legate despre gastronomie. Articolul este foarte îmbogățit cu imagini inedite din perioada interbelică, 1935-1940, despre bulgarii care au locuit la noi și istoria acestei comunități în Buzău”, spune șefa secției de Istorie a instituției de cultură.

În această ediție a „Ana­lele Buzăului”, se regăsesc și informații despre Pe­ntenciarul RâmnIcu Sărat. Marius Gabriel Niculae, pre­zintă informații inedite ­des­pre universul carceral din penitenciarul Râmnciu Să­rat „pe lungime de aproape un secol, cu informații detaliate, statistici despre femeile încarcerate în penitenciarul din Râmnciu Sărat între 1862-1947, diferite statistici legate de vârstă, dar mai ales motivul pentru care ele s-au aflat acolo”, mai spune Mădălina Oprea.

Un alt articol  poartă semnătura lui Daniel Drîmbu, angajat al Muzeului Județean Buzău, și prezintă o analiză și propuneri de dezvoltare a  colecției Dumitru Dan. Este vorba ­des­pre o colecție aflată în pa­trimoniul Muzeului Jude­țean Buzău și este valorificată în expozițiile de bază ale instituției.