Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a investigat timp de trei ani, în cadrul proiectului „Protecția cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată prin monitorizarea cu instrumente inovatoare de control și practici bazate pe natură în vederea reducerii sedimentelor și poluării cu deșeuri” Protect-Streams-4-Sea, poluarea cu plastic pe cursul râului Buzău amonte de Acumularea Siriu până în dreptul localității Pătârlagele.
Studiile s-au concentrat pe investigarea a două fracții de plastic: macroplasticul (fragmente mai mari de 5 mm) și microplasticul (fragmente mai mici de 5 mm). În cadrul unei conferințe de presă, dr. biolog Oana Ristea, asistent manager proiect, alături de care s-au aflat dr. chimist Maria Marinescu, manager de proiect, împreună cu echipa de cercetare, au oferit amănunte despre cum au decurs cercetările, ce concluzii au fost trase și cum vor fi folosite rezultatele.
Cercetătorii au aflat că cele mai multe deșeuri de plastic, respectiv 60 la sută sunt din produse de unică folosință. „Studiile noastre s-au concentrat pe două fragmente de plastic: macroplasticul și microplasticul. Am studiat macroplasticul în cadrul unei analize care poartă denumirea de analiză de amprentare, pentru a vedea care este originea fragmentului de microplastic, care este invizibil, și altfel nu am ști de unde provine. Printr-o analiză chimică de spectrofotometrie FT-IR fragmentele de microplastic au fost investigate din punct de vedere al compoziției polimerilor și am constatat că polimerii existenți în fragmentele investigate sunt cei prezenți în sticlele de PET, adică polietilentereftalatul, polietilena, polivinil, polistiren și s-au corelat rezultatele celor două studii foarte bine. 90 la sută din deșeurile colectate au fost de plastic, 70 la sută au fost PET-uri, deșeuri din tacâmuri sau veselă de unică folosință, ori fragmente din obiecte de plastic. 60 la sută din deșeurile colectate și investigate sunt de unică folosință”, a mai spus Oana Ristea.
Acest studiu este primul din România, realizat pe probe de apă (microplasticul în suspensie) și sedimente dintr-un lac de acumulare.
Rezultatele cercetătorilor buzoieni ar putea constitui punctul de pornire pentru alte studii. Ele vor fi publicate, alături de cele realizate de partenerii proiectului în reviste științifice, contribuind la dezvoltarea de metode inovatoare privind reducerea poluanților.
Care este concluzia la care au ajuns cercetătorii buzoieni
În primul rând, pe cursul principal al râului Buzău și pe lacul de acumulare Siriu, au fost investigate compoziția și abundența deșeurilor antropice în conformitate cu Ghidul UE MSFD privind monitorizarea deșeurilor marine în mările europene (2013) și Manualul de aplicare a sistemului de clasificare (2021) prin adaptarea acestuia pentru apele interioare (râuri și lacuri). În cadrul acestui studiu, materialele plastice au înregistrat cea mai mare abundență (93 la sută) din totalul deșeurilor.
Un al doilea studiu pe care l-au realizat a avut ca scop investigarea prezenței fracțiunii de plastic sub 5 mm, numită microplastic sau plastic invizibil, care este cea mai periculoasă pentru mediu și sănătatea umană.
„Prelevarea probelor a fost realizată împreună cu specialiștii Institutului GeoEcoMar București. Deplasarea în teren a constat în două etape: prelevarea probelor de sediment și de materii în suspensie, atât pe râul Buzău în secțiunile desemnate în prealabil cât și pe lacul Siriu. Probele pentru materii în suspensie au fost prelevate cu un fileu și pe lacul Siriu în timpul deplasării ambarcațiunii a fost filtrată apa la aproximativ 500 de litri pe râul Buzău; acel fileu a fost amplasat în albia râului și pe o perioadă de timp a fost filtrată apa. Probele de sediment au fost filtrate din lacul Siriu cu ajutorul unei drăgi din dotarea laboratorului și printr-un echipament prin intermediul căruia s-au prelevat carote, un cilindru prin intermediul căruia sau prelevat probe de aproximativ 60 cm în adâncime. Este prima dată când prelevăm carotă. Am încercat să corelăm perioadele de inundații cu acumularea de microplastic. Carotele care au fost pe secțiuni de aproximativ de trei ani s-a corelat cu perioadele de viituri care au transportat materiile plastice de mici dimensiuni”, a explicat biolog Alina Constantin.
Originea acestei fracțiuni este fragmentarea prin degradare a deșeurilor de plastic sub acțiunea apei, a valurilor, a radiațiilor UV și a variației de temperatură. Probele de apă și sedimente au fost analizate la microscop pentru a determina abundența și tipul de fragmente din probe, astfel că în toate probele au fost identificate fragmente de platic.
Apoi, fragmentele de plastic au fost selectate pentru analiza spectrofotometrică FT-IR, care a determinat tipul de polimeri prezenți în structura chimică. Aceasta reprezintă o analiză de amprentare, identificând polimerul din care este fabricat acel fragment microscopic. Astfel, se află originea fragmentului de plastic (din ce obiect din plastic face parte). În probele analizate au fost detectați următorii polimeri: polipropilenă, polietilenă și polietilen tereftalat (PP, PE și PET), cu o frecvență mai mică polistiren, policlorură de vinil și polimetilmetacrilat (PS, PVC și PMMA) și elastomeri de tip ABS (utilizați în industria auto).
O noutate în cadrul proiectului este achiziția unei ambarcațiuni adaptate pentru colectarea deșeurilor care plutesc pe suprafața Acumulării Siriu. Este prima ambarcațiune de colectare a deșeurilor deținută de „Apele Române”.
„O concluzie a studiilor realizate în cadrul proiectului <Protect-Streams-4-Sea> este că acest microplastic este peste tot. Am găsit în zona pilot particule de microplastic atât în suspensii, cât și în partea de sediment. Nu este în cantitate foarte mare. Dar noi spunem că este un semnal de alarmă, pentru că este prezent într-o zonă de munte, cu puține localități și cu un turism acum în dezvoltare. Mai multe deșeuri am colectat din acumularea Siriu, nu că ar arunca cineva pe malurile acumulării Siriu, dar cred că este plasticul care vine din amonte și mai puțin din zona de aval, unde intervine curățarea malurilor datorită viiturilor, torenților”, a mai spus dr. biol.Oana Ristea.
Care este obiectivul proiectului
Obiectivul principal al proiectului „Protect-Streams-4-Sea”, în care Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița este partener cu reprezentanți din Armenia, Turcia, Grecia, care a început pe 20 iulie 2020 și se finalizează pe 19 iulie 2023, este protecția mediului și reducerea poluanților și a deșeurilor din Marea Neagră. Proiectul este finanțat prin EU INTERREG IV „Joint Operational Programme Black Sea Basin 2014-2020”. Bugetul total al proiectului este de 907,135.00 euro cu o contribuție europeană de 834,543.41 euro.
Liderul de proiect este Universitatea Internațională Elenă din Grecia. În acest proiect sunt implicați alți patru parteneri din regiunea Mării Negre: Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița din România, Young Foresters Union din Armenia, Eco-TIRAS Asociația internatională River Keepers din Republica Moldova și Universitatea Artvin Coruh din Turcia.
Activitățile propuse în cadrul proiectului se concentrează asupra poluanților și a deșeurilor care ajung în Marea Neagră din apele de suprafață (râuri si lacuri).
De asemenea, o activitate importantă a proiectului a fost cea de conștientizare și educație a locuitorilor din zona pilot. Astfel, s-au realizat două acțiuni de ecologizare cu participarea unitățior administrativ-teritoriale Siriu, Pătârlagele și Nehoiu, precum și activități de educație pentru mediul realizate cu elevii Școlii Gimnaziale Siriu, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Nehoiu și Liceul Teoretic „Radu Vlădescu” din Pătârlagele.
