Alertă de gripă aviară. Ce spun medicii sanitar-veterinari

Direcția Sanitar Veterinară Buzău a primit joi, 6 ianuarie, o alertă de gripă aviară emisă la nivelul Uniunii Europene. „Suntem într-o stare de alertă generală legată de evoluția focarelor de gripă aviară în Europa și în proximitatea României. Am fost notificați, în data de 6 ianuarie, că a fost declarat un focar la câțiva zeci de km de granița României, în Ungaria, iar în lunile decembrie și ianuarie au fost declarate peste 500 de focare de gripă aviară înalt patogen în Europa. Cele mai multe cazuri sunt în Ungaria, Polonia, Bulgaria, Germania, Olanda”, spune medicul Iulian Moca din cadrul Direcției Sanitar-Veterinare Buzău.

În luna decembrie a fost confirmat un nou caz de influență aviară înalt patogenă, subtipul H5N1, identificat la o lebădă de vară, găsită moartă în zona lacului Fortuna, județul Tulcea. Din fericire, până la această dată nu a fost depistată prezența virusului. Comisia Europeană (CE) a transmis însă o notificare către toate statele membre prin care avertizează cu privire la severitatea preconizată pentru acest nou val HPAI în care H5N1 este subtipul cel mai adesea identificat, în special la populațiile de păsări sălbatice aflate în migrația de toamnă.  Alerta a fost transmisă pe fondul unei situații alarmante ce se înregistrează la această dată. Focarele de gripa aviară înalt patogenă (HPAI) au cunoscut o creștere fulminantă în lunile noiembrie și decembrie ale anului trecut în Italia (128 de focare), Polonia (33 de focare) și Ungaria (28 de focare). Alte state membre care au notificat confirmarea de noi focare de gripă aviară înalt patogenă, sunt Bulgaria (4 focare), Cehia (10 focare), Croația (2 focare), Germania (23 de focare), Danemarca (1 focar), Estonia (1 focar), Franța (1 focar), Irlanda (3 focare), Olanda (6 focare), Norvegia (2 focare) și Slovacia (2 focare).

Pentru că gripa aviară a ajuns la granițele României, medicii sanitar-veterinari au o serie de recomandări pentru producătorii buzoieni de păsări, pentru a nu se confrunta cu această problemă care ar putea să le aducă mari prejudicii. „Rugăm toți crescătorii să își ia măsuri minime de protecție în ceea ce privește păsările deținute în gospodării. Păsările lor să nu aibă acces la locuri cu ape, bălți lacuri, râuir, dacă le dețin în exploatații să le țină în spații închise,  să nu aibă decât posibil acces la exterior și atunci să le pună plase astfel încât pasărea domestică să nu ia contact cu pasărea sălbatică”, mai spune medicul Iulian Moca.

 Ce măsuri recomandă ANSVSA crescătorilor de păsări

Având în vedere evoluția acestei boli la nivel european, ANSVSA a dispus aplicarea următoarelor măsuri:

• monitorizarea în permanență a statusului de sănătate la păsări domestice și sălbatice pe întreg teritoriul României. În acest sens, orice suspiciune va fi notificată în regim de urgență DSVSA-urilor județene și ANSVSA;
• au fost solicitate instituiri de protocoale de colaborare cu o serie de instituții implicate în observarea, supravegherea și monitorizarea păsărilor sălbatice, respectiv societăți ornitologice, Asociația Biosfera Delta Dunării, asociații de vânătoare, etc.;
• o atenție deosebită și o înăsprire a controalelor transporturilor intracomunitare cu păsări vii și ouă de incubat provenite din țările unde au evoluat focare de influență aviară în ultima perioadă;
• a fost dispus pe întreg teritoriul României ca în cazul exploatațiilor comerciale de păsări autorizate/înregistrate sanitar veterinar cu sistem de creștere și exploatare a păsărilor free-range și ecologic, toate păsările să fie ținute închise în adăposturi fără acces la luciuri de apă sau alte amenajări hidrologice și fără a avea contact cu păsările sălbatice;
• a fost solicitată întărirea tuturor măsurilor de biosecuritate în exploatațiile comerciale avicole de pe teritoriul României.

În ceea ce privește cazul crescătorilor de păsări din gospodăriile populației, ANSVSA recomandă respectarea următoarele măsuri:

• separarea în cadrul gospodăriei a raţelor şi gâştelor de alte păsări domestice;
• evitarea creşterii păsărilor domestice în aer liber, acestea fiind ţinute închise obligatoriu în spaţii special amenajate; atunci când acest lucru nu este posibil, hrănirea şi adăparea păsărilor se va realiza într-o zonă acoperită la care nu pot avea acces păsările sălbatice;
• interzicerea adăpării păsărilor domestice cu apă din rezervoarele de apă de suprafaţă accesibile păsărilor sălbatice;
• evitarea intrării mai multor persoane, în zona de exploatare a păsărilor domestice, mişcările limitându-se la o singură persoană (proprietarul exploataţiei);
• prevenirea contactului cu alte specii de mamifere, inclusiv rozătoare şi alte animale de companie;
• aplicarea unor măsuri suplimentare de evitare a introducerii/diseminării unei eventuale infecţii prin folosirea unei încălţăminte diferită în spaţiul de exploatare a păsărilor domestice sau a unui amplasament special amenajat pentru dezinfecţia încălţămintei;
• prevenirea oricărui contact direct şi indirect între păsările sălbatice vii, în special cele de apă şi păsările domestice şi alte păsări, în special raţele şi gâştele. Astfel, va trebui limitat pe cât posibil accesul tuturor păsărilor domestice şi păsărilor sălbatice captive la luciuri de apă, lacuri, bălţi, râuri şi orice altă amenajare hidrologică artificială sau naturală;
• toate cazurile de îmbolnăvire sau mortalitate la păsările din orice specie sau la mamifere din curtea proprie, vor fi anunţate, fără întârziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit;
• toate cadavrele de păsări şi mamifere, descoperite în locuri publice, se anunţă, fără întârziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.