Consiliul Judeţean organizează concurs de recrutare pentru ocuparea funcţiei vacante de arhitect-șef al judeţului la Direcţia pentru amenajarea teritoriului şi urbanism din cadrul aparatului de specialitate al instituției, pe perioadă nedeterminată. Conform anunțului publicat pe pagina virtuală a instituției, începând cu data de 22 iunie, cei care sunt tentați de o asemenea funcție publică își pot depune dosarele de candidați, un proces administrativ care se va încheia după primele 13 zile ale lunii iulie.
Procedurile prevăd o primă triere a candidaților printr-o selecție a dosarelor, o activitate care se va desfășura timp de șapte zile, în perioada 14-20 iulie. Etapa eliminatorie va fi cea a probei scrise, care va fi organizată la sediul Consiliului Județean Buzău, în data de 23 iulie. Cei care, în urma punctajului acumulat, se vor califica pentru susținerea interviului vor afla în termen de maxim opt zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor la proba scrisă.
Postul de arhitect-șef la instituția buzoiană este vacant din anul 2014, când președintele Consiliului Județean era liberalul Cristi Bîgiu, ultima funcție fiind deținută de arhitectul Angela Petrăchescu. Membră a Ordinului Arhitecților din România și a Uniunii Arhitecților din România, Angela Petrăchescu a condus Serviciul Urbanism în perioada 2008-2014, mandatul fiind preluat de la un alt arhitect, Ana Tomoiu, care în anul 2008 a solicitat pensionarea. În ultimii 12 ani, atribuțiile de arhitect-șef au fost preluate de șefii de Serviciu Urbanism din Consiliul Județean, ultima fiind inginera Maria Popovici, care în anul 2025 s-a pensionat.
Perioadele mari în care instituțiile publice de nivelul consiliilor județene au funcționat fără una dintre cele mai importante funcții de decizie a generat controverse, analiză și unele explicații, toate vehiculate în mediile profesionale și în segmentele de piață adecvate ocupațiilor respective. Specialiștii sunt de părere că posturile de arhitect-șef la nivel de județ nu sunt ocupate, în principal, din cauza salariilor neatractive, comparativ cu mediul privat, a presiunilor politice și imobiliare uriașe, a responsabilităților penale mari și a lipsei specialiștilor care să îndeplinească condițiile stricte impuse de Codul Administrativ. Blocajul este cauzat de o serie de factori majori: salariile mici în comparație cu nivelul de responsabilitate; veniturile din sistemul public sunt adesea mult sub câștigurile unui arhitect cu experiență în proiectare sau dezvoltare privată, în timp ce deciziile luate implică un risc juridic uriaș. Pe de ală parte, funcția publică de arhitect-șef este frecvent supusă presiunilor din partea conducerilor administrative și a dezvoltatorilor imobiliari pentru a aviza proiecte, nu de puține ori, controversate.
Nu în ultimul rând, Ordinul Arhitecților din România (OAR) a reclamat organizarea de concursuri lipsite de transparență. Conform luărilor de poziție ale organizației profesionale amintite, de-a lungul timpului multe concursuri organizate prin intermediul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) au fost fie formale, pentru a favoriza anumite persoane, fie au avut cerințe teoretice rupte de realitatea practică. De asemenea, cerințele legislative rigide pentru nivelul județean, prin care legislația impune studii specifice aprofundate (cum ar fi diplomă de arhitect/urbanist și master) și atestare din partea Registrului Urbaniștilor din România (RUR), un filtru pe care mulți candidați nu îl trec sau care îi descurajează direct din start.
