Satele comunei Lopătari, ca de altfel toate comunitățile din zonele montane și submontane ale județului Buzău, au devenit, mai mult sau mai puțin, habitate reale ale urșilor. Aproape zilnic sunt raportate atacuri ale acestor sălbăticiuni, iar despre prezență în zonă, oamenii spun că nu-și mai pot desfășura activitățile zilnice, normale, de teama că ar putea deveni ținte directe ale atacurilor urșilor.
„În atenția tuturor autorităților competente în ceea ce privește animalele sălbatice, ursii fac ravagii în gospodăriile sătenilor, nu se ia atitudine în niciun fel, mereu alertă urs, lumea este panicată, marcată de aceste dihănii, am ajuns să împărțim bunurile cu urșii, ne fac praf gospodăriile. Plus de asta te poți alege cu multe răni, traume, poate și vreun dosar penal că l-ai supărat în vreun fel. Ieri noapte, în jurul orelor 1-2 noaptea, am fost atacat de o dihanie de urs, care mi-a distrus mai mulți stupi. Privim neputincioși cum ne sunt distruse bunurile, pentru că sunt protejați de o lege absurdă. Dar pe noi cine ne protejează?”, este mesajul unui locuitor din satul lopătărean Pleși, care se consideră abandonat de autoritățile statului în timp ce urșii au devenit un pericol real pentru viața oamenilor din zonele respective.
Primarul comunei Lopătari, Claudiu Constantin, s-a folosit de apelul săteanului din comunitatea Pleși, pe de o parte, pentru a se dezvinovăți și pentru a aminti cetățeanului că reprezentanții Primăriei sunt, de altfel, primii care aplică procedurile legale pentru îndepărtarea pericolului prezenței sau atacurilor urșilor, începând cu apelul la 112, momentul în care se consideră demarată procedura pentru constituirea comisiei, care poate hotărî felul în care poate fi rezolvată situația respectivă. În paralel, șeful administrației publice din comuna Lopătari acuză autoritățile centrale, respectiv Guvernul și Parlamentul, că nu se procedează la modificarea legislației în așa fel ca pericolul evident al prezențelor urșilor în habitatele umane, cu atacuri aproape zilnice asupra gospodăriilor, să fie îndepărtat.
Constantin Claudiu ridică nivelul comentariilor și aduce în discuție eficiența autorităților centrale, în special a parlamentarilor, inclusiv a celor care reprezintă județul Buzău, despre care acesta spune că își fac simțită prezența în zonă doar în campaniile electorale. „Una din autoritățile competente este Primăria pe care o conduc”, spune primarul Claudiu Constantin. „Am fost personal la aproximativ 97% din cazurile de atac sau prezență a ursului raportate la noi în comună și am luat măsurile care s-au putut lua, conform legii. La 9 seara, la 1 noaptea, la 4 dimineața – m-am sculat de lângă copii și am fost personal acolo unde a fost nevoie. Cum nu se ia atitudine în niciun fel? Când se observă ursul în sat se sună la 112 și așa se demarează procedura legală, pe care nu eu am făcut-o, ci guvernul și parlamentarii care fac legile în acest stat. La întrebarea „pe noi cine ne protejează?” răspunsul este statul român, din care fac parte și eu în dreptul meu de primar, iar eu am făcut tot ce am putut în toate situațiile. Mai departe este important să știți că am dispus ca viceprimarul comunei, domnul Dragomir Florin, să preia responsabilitatea de intervenție în toate cazurile atacului de urs. Procedura de intervenție va ajunge întotdeauna la el, iar el are niște obligații clare. Numărul său de contact: 0775.365.618 – puteți apela în toate situațiile în care vă simțiți în pericol din cauza apariției ursului în localități. Mulțumesc pentru înțelegere! Alte autorități nu sunt aici pe grup, din păcate. Și aveți dreptate, suntem buni doar la vot, apoi nu mai sare nimeni pentru noi. Decât să părăsim noi satele mai bine părăsesc unii Parlamentul, inclusiv buzoieni!”, mai spune Constantin.
Explicații biblice!
Atitudinea autorităților statului, care par să nu fie sensibilizate de pericolul înmulțirii necontrolate a populației de urși, care generează exoduri, efective, ale acestora spre habitatele umane, lasă loc la diverse interpretări, inclusiv cu exemple așa-zis biblice, care prevestesc scenarii apocaliptice în ce privește existența și siguranța vieții oamenilor. „Era în satul Plavățu, aferent comunei Mînzălești, prin anii ’87-’89, un bătrân pe nume Chelaru și spunea atunci că o să ne izgonească din case animalele sălbatice. Avea și o carte bisericească din care citea, era cu litere chirilice, dar atunci aveam 20 de ani. Acum văd adevărul acelor cuvinte!”, se arată în comentariul postat în contextul discuției referitoare la gestionarea pericolului prezenței urșilor în apropierea habitatelor umane și înmulțirii alarmante a atacurilor acestora asupra gospodăriilor.
Revenind la activitățile administrației publice din comuna Lopătari, delegarea atribuțiilor pentru reacția autorităților locale la prezența sau atacurile urșilor în comunitățile lopătărene ar putea fi interpretată în contextul relațiilor nu tocmai amiabile, în care cei doi își desfășoară activitatea în zona administrativă. Cu toate acestea, s-ar părea că decizia primarului ar putea avea un substrat real și efectiv să nu mai poată îndeplini și astfel de sarcini știut fiind faptul că Primăria Lopătari este singurul UAT din județ care nu și-a aprobat bugetul pe anul în curs, spre exemplu, chiar dacă suntem, deja, la jumătatea anului!
