Circa 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, arată rapotul anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Potrivit statisticilor, costurile cu energia continuă să afecteze puternic nivelul de trai, în special în mediul rural și în locuințele individuale. Analiza are la bază datele Institutului Național de Statistică (INS).
Conform experților, fenomenul este complex și influențat de mai mulți factori. „Sărăcia energetică este un fenomen complex, care nu poate fi descris printr-un singur indicator. Pentru a înțelege cu adevărat dimensiunea problemei trebuie să analizăm simultan date despre venituri, mediul de rezidență, costuri energetice, consum și caracteristicile locuințelor. Avem nevoie de date integrate pentru a putea construi politici publice eficiente”, declară Anca Sinea, coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice. Nici nu e de mirare, având în vedere că energia electrică s-a scumpit cu 56,92% în februarie 2026, cea mai mare scumpire din ultimul an, după eliminarea schemei de plafonare.
Cele mai afectate sunt familiile cu venituri mici
Situația este dramatică pentru familiile care au veniturile mici, mai arată raportul ORSE. Toate familiile aflate în prima categorie de venit și 72% dintre cele din a doua categorie ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie. De asemenea, 44% dintre gospodăriile cu cele mai mici venituri reduc consumul de energie sub nivelul necesar, ceea ce reprezintă o formă severă de sărăcie energetică.
Diferențe mari între regiuni. Cum se descurcă buzoienii
Nivelul sărăciei energetice diferă semnificativ de la o regiune la alta. În regiunea Nord-Est, aproximativ 32% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei. În schimb, în regiunea București-Ilfov, procentul este mult mai mic, de aproximativ 6%. Tot în Nord-Est se înregistrează și cel mai mare procent de gospodării care își reduc consumul de energie sub nivelul necesar.
Nici în regiunea Sus-Est, din care face parte și județul Buzău, datele nu arată foarte bine. Potrivit ORSE, povara costului cu energia pe bugetul global al gospodăriilor, depășind 10% din venituri, este cu mult mai mare în regiunile Sud-Est (35,70%), Sud-Muntenia (38,80%) și Vest (40%) decât în celelalte regiuni. Ultimele două se disting printr-un consum excesiv urban caracterizat prin consum mare de energie cauzat de infrastructura de locuire ineficientă.
Astfel, pentru buzoieni, facturile la energie sunt o reală problemă, mai ales pentru familiile care au venituri mici. Reamintim că în anul 2025, salariul mediu al buzoienilor nu atingea 4.800 de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Aproximativ 75% din-
tre gospodăriile afectate de sărăcie energetică se află în mediul rural. Situația este influențată de mai mulți factori: venituri mai mici, locuințe mai puțin eficiente energetic și acces limitat la infrastructură energetică modernă. În același timp, o parte importantă a gospodăriilor urbane alocă și ele o parte semnificativă din venituri pentru energie. Tipul locuinței influențează puternic riscul de sărăcie energetică. În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case. 87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei se află în locuințe individuale.
Cele mai afectate sunt locuințele construite din lemn sau din paiantă, unde consumul energetic este mai ridicat. Buteliile de gaz cresc presiunea asupra bugetelor Raportul ORSE care arată că aproximativ 43% dintre gospodăriile din România folosesc butelii de gaz pentru gătit, în special în zonele fără rețea de gaz natural. Dacă aceste costuri sunt incluse în calculul cheltuielilor energetice: 32,3% dintre gospodării ajung să cheltuiască peste 10% din venit pentru energie 22,4% dintre familii ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor.
Ce soluții propun experții
Specialiștii spun că problema nu poate fi rezolvată doar prin reducerea temporară a facturilor. „Combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor. Este nevoie de politici structurale – investiții în eficiența energetică a locuințelor, acces la tehnologii moderne și soluții energetice adaptate comunităților locale”, afirmă George Jiglău, coordonator ORSE. Experții recomandă investiții în eficiența energetică a locuințelor, extinderea infrastructurii energetice moderne și programe de sprijin mai flexibile pentru populația vulnerabilă.
