Administrație

S-au găsit bani pentru lucrările de reparații la drumul spre Bisoca

Șansă nesperată pentru constructor să înceapă lucrările pentru stabilizarea terenului pe drumul care duce spre Bisoca, pe porțiunea în care s-au produs ultimele alunecări. În ședința de joi, 26 februarie, consilierii județeni vor vota un proiect de hotărâre promovat de președintele Marcel Ciolacu, care vizează recalcularea și actualizarea devizului general la investiția pentru reabilitarea Drumului Județean 204C.

„Necesitatea recalculării și actualizării Devizului General, pentru obiectivul de investiții <Modernizare DJ 204C, km 60+000-84+500, Lim. Județ Vrancea -Bisoca – Sărulești – Vintilă Vodă, județul Buzău> a apărut ca urmare a finalizării întocmirii situațiilor de plată, aplicării prevederilor Clauzei 48 – Ajustarea prețurilor, din cadrul Condițiilor generale ale Hotărârii Guvernului nr. 1/2018, pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice și din aplicarea prevederilor Legii nr. 141/2025, privind majorarea cotei standard a T.V.A., începând cu 1 august 2025, de la 19% la 21%, majorare ce a dus la o sarcină financiară asupra cheltuielilor, ce vor fi suportate de la bugetul local, de 967.232,76 lei”, se arată în raportul președintelui Ciolacu, prin care instituția Consiliului Județean Buzău își asumă obligațiile financiare pentru anumite categorii de cheltuieli în cadrul proiectului amintit.

După cum se știe, alunecările dintre cele mai dezastruoase în ceea ce privește integritatea drumului spre Bisoca și, implicit, siguranța circulației rutiere, s-au produs la începutul lunii februarie. Inițial porțiunea afectată era pe o lungime de aproximativ 40 de metri, dar se pare că între timp alunecări de mai mică amploare au făcut ca distanța liniară, în imediata apropiere a drumului, să fie mai mare.

„Este același drum unde a mai fost o calamitate la sfârșitul anului trecut, în noiembrie, pe care constructorul și-a asumat-o pe banii lui”, spunea la momentul producerii incidentului vicepreședintele Consiliului Județean Adrian Petre. De asemenea, acesta atrăgea atenția că „potrivit primelor informații, de această dată pare a fi vorba de o eroare de proiectare și că zona în care s-a produs alunecarea de teren nu ar fi fost marcată în proiect ca o zonă cu potențial de producere a alunecărilor de teren, însă acest lucru se va stabili concret în cursul verificărilor”.

Dincolo de constatări și asumări de răspundere, s-ar părea că una dintre cele mai obiective observații ar veni din partea localnicilor. Aceștia spun că lucrările de  îndiguiri și consolidări în zona respectivă nu au fost suficiente, pentru că apa colectată de o râpă în amonte și trecută pe sub drum, printr-un tub, nu a avut, în continuare, în aval, o cale de scurgere amenajată, astfel că ploile s-au scurs și s-au îmbibat în malul de pe marginea drumului, spre aval. Când s-a ajuns la starea de suprasaturație, blocurile de pământ și anrocamente au luat-o la vale. Mai mult, aceiași localnici apreciază că odată cu instalarea unei perioade cu temperaturi calde, ca urmare a dezghețului, este posibil ca alunecările să continue, probabil cu mai mare amploare!

Activând procedurile legale pentru echilibrarea costurilor la investiția pentru reabilitarea drumului spre Bisoca, având în vedere scumpirile de pe piața construcțiilor generate de modificarea în creștere a TVA, Consiliul Județean va pune la dispoziția constructorului aproximativ 10 miliarde de lei vechi, bani cu care lucrările în zonă ar putea începe. Totuși, dacă ținem cont de observațiile localnicilor, că după dezgheț alunecările s-ar putea relua, constructorul ar putea rămâne în expectativă până când fenomenul ar înceta și, mai ales, s-ar întrevedea instalarea unei perioade mai lungi fără precipitații abundente. Chiar dacă ar părea o distanță mare, scurgerile de pe versanții din zonă ar trebui să fie dirijate undeva la peste un kilometru distanță, în albia pârâului Lopătăreasa. De reținut că lucrările pentru dirijarea apelor nu ar necesita investiții însemnate, pentru că ar fi vorba doar despre executarea unui canal, fără elemente din beton.

Articole similare