Majoritatea salariilor personalului Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău se situează la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce poate genera o vulnerabilitate la păstrarea informaţiilor ştiinţifice cu caracter secret. Acest aspect este subliniat în bilanţul instituţiei pentru anul 2025, document în care se arată că, pe de altă parte, lipsa de personal datorată nivelului scăzut al salarizării poate afecta ritmul de regenerare a soiurilor care se pot deprecia sau pierde.
Raportul de activitate întocmit de responsabilii Băncii de Gene pentru anul 2025 evidenţiază că veniturile mici ale personalului care ar putea conduce la reorientarea unor angajaţi către alte structuri, arată „Agerpres”.
„Salariile personalului BRGV Buzău sunt foarte mici comparativ cu grila de salarizare a MADR (Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, n.r.), majoritatea situându-se la nivelul salariului minim pe economie; în condiţiile în care BRGV deţine cercetători cu titlul de doctor în ştiinţe, rezultate ştiinţifice valoroase, premii naţionale şi internaţionale şi brevete de omologare, aceştia sunt remuneraţi la nivelul salariului minim pe economie, existând riscul ca oricând unul sau mai mulţi angajaţi să demisioneze, lăsând instituţia în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea. În acelaşi timp, nivelul scăzut de salarizare al BRGV Buzău nu este atractiv pentru personalul de cercetare, cât şi pentru cel de execuţie, fapt ce poate genera şi o vulnerabilitate la păstrarea informaţiilor ştiinţifice cu caracter secret, legate de patrimoniul resurselor genetice, existând riscul major de scurgere de informaţii sau chiar de sustragere a unor resurse genetice valoroase”, atrage conducerea BRGV atenţia în raportul citat.
Pentru anul 2026, instituţia de cercetare îşi propune regenerarea unui număr substanţial de resurse, în schimb, schema de personal nu este pe măsura necesităţilor, astfel încât există posibilitatea ca unele dintre soiuri să se deprecieze şi în cele din urmă să fie pierdute. „Principala problemă în resursele genetice româneşti o constituie neglijenţa omului. Chiar dacă un soi, spre exemplu, a fost depăşit de alt soi, nu trebuie neglijat, trebuie păstrat pentru că vorbim de o structură genetică şi de anumite segmente genetice de la acel soi care sunt valoroase şi le putem folosi pentru obţinerea altui soi. Am pierdut, aşa cum ştiţi, foarte multe soiuri, pierdem în continuare pentru că nu avem o strategie corectă de finanţare şi de oameni care să fie implicaţi în această operaţiune. Sunt mulţi factori care conduc la distrugere şi la pierderea acestor creaţii, neglijenţa omului, pe urmă importul de seminţe care cultivate aici, prin polenizare, practic, impurifică şi depreciază soiurile autohtone, bolile, dăunătorii, care contribuie la pierderea soiurilor. Sunt mulţi alţi factori care duc la mutaţii genetice, cum ar fi anumite substanţe chimice folosite în agricultură care pun presiune asupra genomului şi apar mutaţiile genetice şi pierdem puritatea soiurilor respective. Provocarea este să reuşim să regenerăm cât mai multe soiuri. Marea noastră problemă este aceea că avem resurse aduse în bancă, dar nu avem personal suficient care poate să ajute la regenerarea lor la timp. Astfel, pot să-şi piardă germinaţia, viabilitatea sub ochii noştri”, a declarat, pentru „Agerpres”, directorul instituţiei, Costel Vînătoru.
Banca de Gene are, în acest moment, peste 20.000 de soiuri de legume, flori, plante aromatice şi medicinale. În anul 2025, instituţia a obţinut 14 certificate de omologare pentru speciile care au încheiat perioada de testare, alte 26 de soiuri fiind în curs de omologare. Instituția de cercetare buzoiană are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice.
