Primele șase urgențe ale apei potabile în proiectul major pentru ridicarea nivelului de trai la nivelul comunităților rurale din județul Buzău, prin aducțiuni și distribuire de apă potabilă și înființarea de rețele de canalizare și tratarea apelor uzate, au constituit încă unul dintre semnalele transmise de președintele Consiliului Județean, Marcel Ciolacu, pentru conturarea unui adevărat master-plan al realităților din teren, pentru adoptarea celor mai eficiente soluții de uniformizare calitativă a serviciilor publice la nivelul județului.
Președintele Ciolacu a vorbit despre șase comune din județul Buzău ca despre „șase urgențe”, care trebuie analizate și rezolvate astfel încât populația să nu mai resimtă disconfortul lipsei apei potabile la robinet. Pentru aceasta, președintele Ciolacu va chema la discuții reprezentanți de la Direcția pentru Sănătate Publică (DSP) și de la Compania de Apă Buzău, alături de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, pentru a găsi soluții care să permită atragerea oricăror tipuri de fonduri – guvernamentale și europene. În paralel, președintele Ciolacu, alături
de echipa social-democrată de la nivel central, va susține proiecte de buget sau amendamente, la dezbaterile din Parlament, pentru a asigura un flux de finanțare către „urgențele” buzoiene.
Consiliul Județean Buzău, prin președintele Ciolacu, a intermediat semnarea a 26 de contracte de investiții pe zona iluminatului public și eficientizarea unui astfel de serviciu public, dar și amenajarea de rețele de canalizare. Unul dintre primarii prezenți în data de 4 februarie în sala de ședințe a Consiliului Județean a fost Adrian Drugă, șeful administrației publice din comuna Breaza. Însă motivul prezenței sale nu a fost semnarea contractului de finanțare. Primarul de Breaza a încercat să profite de prezența președintelui Autorității pentru Fondul de Mediu, Florin Bănică, și să ceară explicații despre respingerea documentației pentru un proiect de aducțiune a apei potabile până la rețeaua comunei.
Când a început povestea apei potabile
Comuna Breaza a fost printre primele administrații publice din județ care au beneficiat de fonduri SAPARD (printre primele programe europene pentru finanțarea de proiecte publice în zonele rurale din România). Investiția a fost finalizată în anul 2007 și, de atunci, sistemul public de distribuție a apei potabile a fost în permanență în atenția Direcției de Sănătate Publică (DSP), pentru că apa de la Breaza nu îndeplinea toți parametrii tehnici și biologici de calitate. De altfel, în anul 2023, DSP Buzău a suspendat activitatea serviciului public pentru distribuția apei potabile la gospodăriile populației, iar apa de la robinet a fost oprită. Între timp, primarul Adrian Drugă mai încercase, cu bani de la bugetul comunei, să descopere apă de o calitate mai bună în pânza freatică, dar rezultatele nu i-au mulțumit pe cei de la DSP. Mai mult, în speranța că problema apei potabile își va găsi o rezolvare, primarul Drugă a angajat și o investiție, pe un program guvernamental, pentru amenajarea rețelei de canalizare în satul reședință. Numai că restricțiile în ceea ce privește funcționarea rețelei de distribuție a apei potabile nu au fost ridicate, iar rețeaua de canalizare nu a primit licența de funcționare pe motiv că… nu funcționa rețeaua de apă!
Șansa la apă de calitate: Apeductul Companiei de Apă
Ideea Apeductului s-a conturat în birourile Companiei de Apă Buzău în anul 2018. Proiectul a fost împărțit în două faze de realizare. În prima fază, aria de acoperire a lucrărilor de înființare acoperă zona Săhăteni (2.933 locuitori), Ulmeni (1.662 locuitori) și Amaru (2.640 locuitori), cumulează un total de 7.235 locuitori ai populației deservite. În cea de-a doua fază, apeductul vine cu posibilitatea de extindere, astfel că este proiectat să acopere și consumul de apă potabilă din comunele Breaza (2.913 locuitori), Movila Banului (2.726 locuitori), Glodeanu Sărat (2.351 persoane), Mihăilești (2.084 locuitori) și Năeni (1.806 locuitori), totalul fiind de 11.880 de beneficiari din zona de sud-vest a județului Buzău.
Autorizația de construire a Apeductului este obținută în anul 2021, iar în cel de-al doilea an de proiect primarul comunei Breaza obținuse acordul pentru ca localitatea să se poată branșa la sursa de apă, costurile pentru lucrarea de aducțiune urmând să fie suportate de administrația locală. Și, de aici începe alt calvar!
Necesarul financiar pentru instalarea unei conducte cu un diametru de 200 de milimetri, asumat sub denumirea de aducțiune, este de 1,6 milioane de lei, adică 16 miliarde de lei vechi. Finanțare pe care bugetul comunei Breaza nu o poate susține. Înțelegerea cu Compania de Apă a fost că rețeaua de la Breaza poate fi branșată gratuit, dar cheltuielile pentru aducțiune să fie doar obligația beneficiarului. Așa a apărut și varianta identificării unei finanțări extrabugetare, aceasta fiind descoperită în oferta Autorității Naționale pentru Fondul de Mediu.
Documentația tehnică a fost depusă în anul 2023 într-o sesiune online care a durat doar 7-8 minute. Următorii doi ani, 2024 și 2025, proiectul de la Breaza a fost în faza de evaluare! La întâlnirea de la Consiliul Județean, din data de 4 februarie, primarul Adrian Drugă a venit să ceară lămuriri.
„În momentul de față chiar nu știu motivul respingerii. Era vorba despre o aducțiune la rețeaua de apă potabilă. Ultimele informații mi-au fost cerute și le-am pus la dispoziție în luna decembrie a anului trecut. De atunci am înțeles că cel mai probabil cererea va fi respinsă, pentru că pe toată lungimea conductei de aducțiune nu este nici un consumator. Dar, atenție, este vorba despre aducțiune, adică acea conductă care pleacă de la sursa de apă și trebuie să ajungă la consumatori, la rețeaua comunei! Nicăieri, nu numai în țara noastră, nu vom întâlni consumatori pe conducta de aducțiune”, spune Adrian Drugă, primarul comunei Breaza.
