Cum se poate prescrie o… zestre! Rețetă inedită, la care au colaborat instituții ale statului

Scandalul prescrierilor, generat de documentarul Recorder, dat publicității independent de perioada unor numiri planificate la nivelul conducerilor unor servicii de informații, numiri care ar fi trebuit să fie opera magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție și din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pare să se regăsească, ajustând proporțiile, într-un episod consumat (informațional) la Beceni.

Cetățeanul octogenar Ion Popescu se luptă de ani buni cu instituțiile statului, începând de la Primăria Beceni până la Instituția Prefectului Buzău, inclusiv Judecătoria Buzău pentru ca familia sa să poată reintra în drepturile de proprietate asupra unei suprafețe de teren primită cu titlu de zestre de către soția sa, teren care acum este în proprietatea abuzivă a unui vecin. Acesta, la rându-i, se apără spunând că deține titlu de proprietate, eliberat de Instituția Prefectului Buzău, solicitat în primăvara anului 1999.

Terenul zestre a ajuns, teoretic, în proprietatea soției lui Ion Popescu în anul 1954, ea fiind a treia generație, ca nepoată a primei proprietare, Maria Gavrilă Anițescu, aceasta întocmind un testament în anul 1926, prin care lăsa întreaga avere fiicei Ana Popa, mama soției reclamantului Ion Popescu. De menționat că proprietățile testamentare includeau casa de locuit și teren în suprafață de 4.160 de metri pătrați, care ulterior a fost divizat în opt facțiuni, pentru că la momentul decesului Ana Popa lăsa în urmă opt copii, între care soția lui Ion Popescu, aceasta regăsită în actele civile sub un nume dintr-o căsătorie anterioară, Ana Ungureanu. Ceea ce înseamnă că, la momentul decesului Anei Popa, soția lui Ion Popescu se distingea ca și proprietar al terenului zestre în suprafață de aproximativ 550 metri pătrați.

Terenurile în indiviziune au existat până în anul 1989, când familia Târhoacă, Mariana și Constantin, au cumpărat casa bătrânească și terenul în suprafață de 250 de metri pătrați, pentru că atât era voie să fie înstrăinat ca teren, moment în care aceștia au împrejmuit o suprafață mai mare de teren – 2.170 de metri pătrați, invocând un acord sau o înțelegere cu o parte dintre vânzătorii moștenitori. Ion Popescu susține că familia sa nu a fost de acord cu includerea suprafeței de teren, parte de zestre, în perimetrul familiei Târhoacă, drept pentru care a deschis un adevărat război cu instituțiile statului.

Primele demersuri au fost făcute pe timpul primarului Dorin Porumboiu, care, din întâmplare, este și vecin de proprietate cu familia Târhoacă. În referatul organelor de cercetare penală, al poliției judiciare, din cadrul Poliției Județului Buzău, ca urmare a sesizării făcute la DNA Ploiești, inspectorul principal de poliție, Valentin Stoica, reține în declarațiile lui Ion Popescu, ca reprezentant al Anei Ungureanu: „În ceea ce privește suprafața de teren de 550 mp, aceasta este inclusă în suprafața de 2.170 mp, pe care soții Târhoacă o au în proprietate prin ordinul prefectului din 1999, suprafață ce a fost moștenită de Ungureanu Ana, în anul 1969, fiind întocmit în acest sens un testament. De asemenea, în anul 2011, reprezentantul Primăriei Beceni a modificat Registrul Agricol al comunei Beceni din 1969 al numitei Popa Ana, prin care s-au modificat suprafețele de teren din proprietatea acesteia, respectiv nu au fost menționate anumite suprafețe de teren”. Cu o mare probabilitate, declarația lui Ion Popescu, făcută în numele Anei Ungureanu, viza și suprafața de teren de 550 mp, cu calitate testamentară, de zestre.

În anul 2020, familia Târhoacă deschide acțiune la Judecătoria Buzău, în care solicită recunoașterea dreptului de proprietate asupra celor 2.170 de metri pătrați, identificați în titlul de proprietate emis de Instituția Prefectului încă din anul 1999, suprafață care includea și cei 550 metri pătrați drept zestre a Anei Ungureanu. Instanța a dat câștig de cauză apelantului și a considerat că inclusiv cei 550 metri pătrați, zestre ai Anei Ungureanu, pot rămâne în proprietatea familiei Târhoacă, prin efectul uzucapiunii!

Pe proprie răspundere, Ion Popescu a declarat redactorului OPINIA că, în primul rând rezultatul neînceperii urmăririi penale după ancheta poliției judiciare, dar și decizia judecătorului în procesul deschis de familia Târhoacă, ar fi rezultatul influenței unui cunoscut avocat, fost șef al Baroului de la Buzău, dar și reprezentant al mai multor primării buzoiene în instanțe, între care și Primăria Beceni.

Disperat și deopotrivă dezamăgit de decizia impusă de instanța de judecată, Ion Popescu speră să atragă atenția actualului prefect al Județului Buzău, Liliana Sbîrnea, în perioada imediat următoare urmând să adreseze o solicitare către instituția amintită.

Cât despre nefinalizarea anchetei judiciare, reproducem textual din referatul inspectorului principal de poliție, Valentin Stoica: „Având în vedere faptul că , în cauză s-a împlinit termenul de prescriere a infracțiunilor pentru care s-a început urmărirea penală, respectiv 5 ani de la data comiterii faptei, pedeapsa pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals fiind de cel mult 5 ani, în conformitate cu prevederile art.286, alin 4 CPP (…) PROPUN: Clasarea(…)”!