Județul Buzău, codaș la absorbția fondurilor europene

România anului 2025 a fost marcată de mari contraste și decalaje între regiuni și chiar între județe și orașe. În ultimii 35 de ani, investițiile pentru dezvoltare au fost insuficiente și realizate nu de fiecare dată inspirat.

De la căderea regimului Ceaușescu, politicile guvernamentale și alocările bugetare ale României au favorizat regiuni precum București-Ilfov, Vest, Centru și Nord-Vest, în detrimentul regiunilor Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. Această tendință a agravat disparitățile regionale, cu PIB pe cap de locuitor de până la 3,6 ori mai mare în București față de Nord-Est, conform datelor Eurostat din 2020.

Studiile arată că investițiile guvernamentale, inclusiv fondurile Uniunii Europene, au fost concentrate pe infrastructură urbană, industrii hightech și suport pentru Capitală, în timp ce zonele rurale și estice au primit alocări minime, decizii care au condus la depopulare, șomaj ridicat și sărăcie persistentă. Mai exact, populația din zonele neglijate a preferat să se îndrepte către vestul continentului, ori dacă nu către marile orașe din țară. Rezidenții reprezintă în mare parte populație angajată la stat, lucrători cu salariul minim în comerț, mulți pensionari și cetățeni dependenți de ajutoare sociale. De asemenea, un procent ridicat al populației se află în sărăcie extremă.

Potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), respectiv ale Institutului Național de Statistică (INS), potrivit clasamentului bazat pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, cele mai sărace județe ale României sunt, în ordine: Vaslui, Botoșani, Giurgiu, Călărași, Teleorman, Olt, Dâmbovița, Ialomița, Vrancea și Galați. La celălalt capăt, din perspectiva prosperității, se află București, Cluj, Ilfov, Timiș, Brașov, Sibiu, Argeș, Constanța, Gorj și Prahova. Dacă nu pleacă în străinătate, mulți cetățeni români aleg să-și construiască un trai mai bun plecând din localitatea de origine, pentru a se stabili în orașe mai mari precum București sau Cluj.

Expertul în infrastructură de mare mobilitate urbană și planificare teritorială Adrian Covăsnianu, membru fondator al asociației „Moldova Vrea Autostradă”, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, avertizează asupra disparităților dintre orașe și regiuni, aspect neglijat de guvernele României din ultimii 35 de ani. „Politica de coeziune se desfășoară pe diverse domenii și mai mulți actori implicați. Dar dacă ne referim strict la politica investițională pe programul Transport, aici autoritățile locale nu au nicio pârghie. Nu pot influența mai deloc acest demers. Beneficiarii sunt centrali: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, n.r.), CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere, n.r.), CFR. E o politică sus, centrală, aliniată pe viziunea europeană. Se au în vedere acele coridoare TEN-T (Trans-European Transport Network, n.r.) și încearcă să regleze aceste discrepanțe”, a declarat Covăsnianu pentru Ziare.com.

În ceea ce privește infrastructura, guvernanții trebuie să vină cu inițiative țintite și-n context național, nu doar internațional, susține analistul. „Politica investițională de coeziune (europeană) ameliorează anumite decalaje, dar nu rezolvă problema de fond. Problema de fond este că vorbim în continuare despre disparități între regiuni și probabil, aceste disparități vor fi chiar accelerate de investițiile cu fonduri europene. Se investește tot în zone să zicem favorizate, cu coridoare europene, în zona orașelor mari, locomotive investiționale, iar zonele care nu au norocul de a se regăsi pe coridoarele europene, acolo ar trebui politica națională să vină să suplinească efortul. OK, avem fondurile europene, le acceptăm, dar ce face cu județele care nu au norocul de a se regăsi pe coridoare, ori se regăsesc pe coridoare secundare? Aici e rolul statului: să dubleze procesul investițional european printr-o politică investițională națională”, a menționat Covăsnianu.

Problema locurilor de muncă bănoase persistă în provincie

Problema locurilor de muncă se acutizează chiar și în orașele mari, motiv pentru care tot mai mulți cetățeni se îndreaptă către Capitală. „Pentru descurajarea migrației către Capitală trebuie create condiții similare și în orașele de rang 1 și 2, în orașe precum Iași, Craiova, Constanța, Timișoara, tocmai pentru ca lumea să nu mai fie încurajată să meargă către București”, a subliniat Covăsnianu, pentru Ziare.com.

„Nu avem o strategie coerentă de dezvoltare din punct de vedere investițional, nu știm în momentul de față cum să facilităm dezvoltarea de investiții greenfield în zonele sărace, acolo unde există forță de muncă dar unde, din păcate, investitorii nu vin din cauza infrastructurii deficitare, din cauza lipsei unor facilități fiscale menite să-i ajute să facă investiții în zonele respective”, a declarat, la rândul său, analistul economic Adrian Negrescu, pentru aceeași sursă.

În Ziarul de Iași, Adrian Covăsnianu a publicat o analiză, respectiv o hartă a discrepanțelor privind atragerea de investiții europene. „La nivel de absorbție per capita, Capitala își consolidează detașat prima poziție, depășind 10.000 lei per locuitor. Urmează județul Constanța, cu aproape 4.000 lei per locuitor, apoi Tulcea și Covasna, care completează plutonul județelor cu valori ridicate raportate la populație. La polul opus se află județe cu finanțări modeste, sub 100 lei per locuitor: Buzău (66 lei), Botoșani (22 lei), Vâlcea (14 lei) și Satu Mare (8 lei)”, menționează autorul.

De altfel, Camera de Conturi Buzău subliniază an de an incapacitatea entităților publice de a atrage fonduri europene și de a elabora proiecte viabile, eligibile, pentru domenii prioritare în dezvoltarea economică și socială a comunităților locale. „Plățile efectuate au fost sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu suma de 2.212,253 milioane lei, gradul de execuție realizat fiind de 46,56 la sută, în scădere față de gradul de execuție aferent anului 2022, care a fost de 56,75 la sută. Principala cauză care a influențat nerealizarea execuției bugetare a cheltuielilor (plăților), față de prevederile bugetare definitive, o constituie nerealizarea proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferente PNRR și a proiectelor cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR, procentul de realizare față de prevederile definitive fiind de 0,84 la sută respectiv de 2,13 la sută, fapt ce denotă fie disfuncționalități în fundamentarea prevederilor bugetare, atât la venituri, cât și la cheltuieli, fie în implementarea proiectelor de dezvoltare. Execuția, cu mult sub nivelurile programate a cheltuielilor de capital, de numai 22,83 la sută reflectă, la fel ca în anii precedenți, incapacitatea entităților publice de a elabora proiecte viabile, eligibile, pentru domenii prioritare în dezvoltarea economică și socială a comunităților locale. Comparativ cu prevederile bugetare definitive, se remarcă un grad superior de realizare la subvenții -97,42 la sută, la cheltuielile cu dobânzi 96,05 la sută și la cheltuielile de personal –93,31 la sută”, se arată în ultimul raport privind finanțele publice ale județului, dat publicității în vara anului trecut, care prezintă situația înregistrată în anul 2023.